Asa, intr-o ordine fara noima (ce-ai cu noi, ma?)
1) De la Simina, leapsa care a facut cariera-n blogogrupapregatitoare trimestrul asta:
ALBUM: DUGUAY TROUIN
TITLE: Leave your room
De pe care compilam marele anti-hit “Roll in ecstasy at your feet”
2) Leapsa de la Pinocchio
Ce am primit de la Mos Craciun. Chiar daca nu am fost ascultatoare mai deloc, nu mi-am ascultat copiii, parintii, bunicii, unchii, verisoarele, finii, fratii de cruce, stramatusile prin alianta, am primit totusi, sub brad, un telefon mobil bengos, cu care nu stiu sa umblu, dar care are casti si radio si muzica mepedoiplusunu (vorbesc codificat sa sperii dujmanu’). Si am mai primit (adica mi-am cumparat singura din iarmaroc) niste papashoi. P’astia ii postez in viitoarea leapsa cu poze.
3) Leapsa de la Vlad
Ce ma face sa zambex:
- cand cetesc concentrata un site de particule elementare si cuantice din care nunteleg nimica dar pe care apare brusc cuvantul MYRRHA
- florile de anemona si frunzele de rostopasca
- propozitzia: “Patrocle era un catzel roshcat cu pistrui”
- cand nu se deschide WordPress-ul si cineva imi zice ca “Goshdarnit! It’s probably Matt’s fault!”
- cand se mira colegii lui Mihai ca bunicii lor cetesc bloguri si survoleaza netul
- urmatoarele doua poezele:
a) Si avea un corp / Ce corp avea / Un corp de case la Sosea / Si-avea un par… ce par fuior / Dar nu in cap, ci pe picior / Si-avea doi ochi, ce ochi frumosi / Pacat insa ca erau scosi / Si-avea un trup, ce trup avea! / De bivolitza la sosea / Avea o fatza, fatza aleasa / Dar ce pacat! era de masa / Avea ochii cacacaua / Si buze cacarameaua!
b) La umbra nucului batran / Doi tractoristi se c*** / Se sterg cu sepcile la *** / le pun pe cap / si pleaca. / Lumina lunii de sidef / le pune c***-n relief, / iar vantul lin adie-n sat / o dulce boare de *****.
- cizmele de cauciuc roz cu buline fucsia
- cand ploua si io imi inchipui ca port o pelerina de ploaie cu desene de fulgi de nea la pacaleala
- imaginea unui soson in care doarme un pisic portocaliu
- amintirea catelului Cosmos care mi-a mancat sorcova intr-o iarna la Plostina, amintirea catelului Soimu care-si sufla in labe sa le incalzeasca, dupa un drum lung prin nameti, amintirea privirii din ochii catelului Strafulgerica cand il trimeti acasa la el
- bancul: “un orb intra in bucatarie si da peste o razatoare… la care zice: cine naiba a scris porcaria asta?”
- cand gasesc pe unblog acest indemn de ascultare de muzichii “Beethoven for the office, Bach for the car, Brahms for bedtime!”
- cand stiu ca, imediat dupa coltz, e marea
- cand miroase a asternuturi proaspat spalate si neapretate
- cand Miru bombane ca i-am taiat rezolvarea la exercitiul descrescator in loc sa i-o sterg cu picul
- cand vad oameni tinandu-se de mana pe Bulevardul cu Castani
- cand primescprimeam emailuri lungi
- cand visez diurn
4) Tot de la Simina , o superleapsa cu superputere. Am cetit si ce a scris Vladul.
Pai mi-as dori sa dau timpul inapoi si sa trag pe cineva de urechi amarnic. Apoi mi-as dori sa dau timpul inainte si sa trag pe cineva de urechi amarnic. Apoi mi-as dori sa pot merge cu spatele si in zigzag, sa pot scrie cu capul in jos si sa pot iesi pe partea ailalta a unui calculator conectat
5) Leapsa din strainatatzuri
Prejudecati despre straini. Pi daca e sa vorbesc de ultima experientza io credeam ca spaniolii’s focosi, bruneti, frumosi, langurosi si canta serenade sub clar de luna. Ioc.
6) Leapsa cu miresme de la Mosu.
Imi place mirosul care se ridica de pe culmea cu rufe spalate proaspat. Imi place aroma de cafea abea preparata. Imi place aburul de citrice in aerul rece al unei dimineti. Imi place aroma tutunului de pipa. Mirosurile astringente. Miros de placinta cu mere la cuptor. Compot de gutui cu endrushaim. Mirosul de alge in putrefactie si scoici aduse la mal de curand. Mirosurile piperate de cimbrisor din fanetzele verii. Mirosul Mirunei cand doarme. Mirosul cefei bebelusilor. Parfumul roz al NineiRicci. Sapunul Fa de pe vremuri. Aftershavul lui Pierre. Frunza de nuc zdrobita. Iasomia. Mirosul de ploaie. Prima data cand adie a primavara. Curry. Patrunjel. Miresmele de dimineata tarzie, dupa noaptea alba.
Raspuns: hugs and kisses before and after sex. Gesturi. Asta-i subiect de “5″, o sa-l scriu altadata.
8.) Cupluri de bloggeri de top. Nu stiu care-s criteriile de departajare la concursul asta. Cat sunt de frumosi? De activi pe blogurile lor? De destepti? De devreme acasa? De indragostiti? Nustiu. Mie imi sunt taaaare simpatice cuplurile Lamaie- eCostin si G-Ramo. Recunosc ca cel mai putin il cetesc pe Costin, el este mai geek asa.
9) Ce-as face daca nu mi-ar fi frica
As face chiar maine, de la ora 9 jumate dimineatza, turul iubirilor efemere. In fortza.
10) Cea mai buna cafea proasta, de la Arhitectul cetire
De curand, pe o banca, un fel de first date, cafea in pahare de plastic, de la un automat dintr-o fabrica de fulgere. Ca un mic miracol.
11) Leapsa cucuvinte de la Gingerali
Imi place sa joc scrabble. Nustiu cuvinte atat de lungi. Cuvinte care-mi sunt simpatice: amurg, brandusa, ciocarlie, maces, ghionoaie si strunga (de la daci cetire); buiandrug (p’asta l-am aflat dintr-un dictionar tehnic roman-englez); aburit; brambura; condur; dondani; elucubratii; fondue; gogoman; ghizd; hacana (asta-i tiganesc); inefabil; jgheab; kinki; lentoare; mireasma; neverosimil; ocarina; pandemoniu; revers; striat; terifiant; tzandara; ungere; voroava.
Un artist bulgar s-a gandit sa vanda cele mai importante cuvinte din online. Se vand si cuvinte romanesti, ce credeati? Exista si cuvinte inexistente, chiar intr-un dictionar.
- “Mihai Viteazul a invins turcii in lupta de la calugareni”
- “Amice, esti idiot!”
- ”Tara noastra aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta!”
P’alea cu ‘avem o tara frumoasa pacat ca-i locuita’ si cu ’suntem saraci dar ospitalieri’ nu le mai spun. Sunt fumate demult.
13) Lepse cu carti adevarate, care miros a tus si lipici de legatorie. De la Urmuzz
Daruite: Jurnalele Monicai Lovinescu. Primite de Craciun: Dan Puric; Gabriel Liiceanu. Nedaruita pe veci: Allison Pearson. As vrea sa scriu o carte cu povesti despre nasturi si sa o daruiesc oamenilor pe care-i iubex. As dori sa primesc in dar o Biblie
14) Leapsa de la Gavagai
Copilaria, misterioasa si atat de simpla. Jocuri:
- pe campul din spatele blocului, ma jucam cu Emm de la trei de-a printul si printesa. Io eram printesa si trebuia sa fac nimica, doar sa ma plimb de colocolo. Ea era printul, avea o sabie dintr-o nuia si se lupta cu dragonii de foc si para (salcamii si plopi si merii padureti)
- de-a curtea regelui Arthur. Gabitza de la 1 era regina. Cornelush de la 4 era regele. Miha de la 1 era printzessa. Fratii Din de la parter erau arcasii. Emm de mai sus era spioanca, lady Winter. Io sfarseam invariabil la bucatarie unde preparam alambicate merinde pentru curteni, din frunze de marar salbatec si bobite albe, din care mai apoi baetii isi faceau munitie de tras prin cornete de hartie.
- in fata jucam pititea, in spate jucam olimpiada de gimnastica de la Montreal, doar Iza de la scara A stia sa faca roata pe tevi (nota: orisicine stie ca un bloc are doua laturi, fatza si spatele, usa din fatza si usa dindos)
- ruble, capace, bile la gropitza, sotron, tarataravremostas, florifetefilme, sfoara, spirala, amtamtikimodogancaracarase, schimb de surprize turbo, schimb de timbre si colitze, manichiura din petale de flori mov
- seara, pretenul meu de la 4 (cel care ma plimba verile cu bicicleta lui semicursiera), ne spunea povesti de groaza, in holul blocului, si noi o zbugheam pe scari in sus cu inima bubuindu-ne in colivia pieptului
- ne urcam la uscatoria de la etajul 4 si, de pe balcon, aruncam pana jos parasute confectionate din batiste barbatesti, nasturi si capace de plastic
- intr-o vara ne-am pus pe sapat terenul viran din spate, ca sa ne facem bazin-piscina
Pe o insula, bien sur. In Lyon(nesse). In orasul cu anticariatele din centrul istoric, unde, in beciuri, iti poti asculta gandurile in mediul zero zgomot-ecou. Intr-un orasel mic si colorat pe malul unei ape.
16) Ce am in frigider.
La servici: iaurt, macinici in borcan de la colega mea irena, o banana, mere, paine de secara, felii de jambon la vid, cutia cu UltraLite, lapte, apa plata, suc de afine, o punga de cafea macinata, bere, vin (astea ultimele ramase de pe la ziua oarecuiva). Acasa: oala cu ciorba de pui acrita cu borsh, cratita cu piure si pulpe de pui la cuptor, un vas jena cu patrate de pizza coapta duminica, unt, cascaval, salamul Mirunei, gelul de aloe, branza la caserola, legume in sertarul transparent, borcane de zacusca, zarzavat de ciorba, bulion si pasta de rosii, ghebe murate, lapte, icre, salata de vinete, un borcanel cu hrean ras, vanilie pudra intr-un borcan de plastic, hrana umeda pentru cotoi, ketchup, mustar. Later added (ca am ajuns in sfarsit si pe acasa): doua borcane cu muraturi, masline, compot de visine, smantana, ciuperci intregi la borcan mic, varza murata, bors, pate de ficat. Sirop de tuse, paracetamol si Novocalmin supozitoare intr-un sertaras. Pe sertarul de sus nus ce am ca v-am zis ca n-ajung.
A mare, invariabil, oricata, oriunde, oricum. A kiwi, si cafea espresso, si baton cu mac, la micul dejun. A Pecharmant Chateau de Malbernat. A sampanie Mumm, bauta noaptea tarziu, pe dig, dupa o seara dansata. A margareta lasata langa perna, de el, dimineata. A levantica (Normandie?). A somnul linistit al copiilor mei. A viata.
Uff, gata! Am obosit. Urmeaza mememania cu poze si mememania cu d’alea mai lungi.
îți mulțumesc pentru cuvântul ”ghebe”, care se ascundea după un lapsus de câteva săptămâni.
Comentariu�Comentarii de simina — 12 martie 2009 @ 11:35 |
Tre sa lansez o leapsa care consta in aia ca nimeni nu mai posteaza lepse.
Comentariu�Comentarii de Mircea Popescu — 13 martie 2009 @ 01:15 |
Interesant.. Te cred ca ai obosit, ai facut un adevarat maraton.. Cel mai mult mi-a placut “17) A ce miroase fericirea”..
Comentariu�Comentarii de Ion Dascalu — 13 martie 2009 @ 10:14 |
simpatice tare poezelele. iesit si la mine zambetul
Comentariu�Comentarii de lollitta — 13 martie 2009 @ 13:01 |
ITI MULTUMESC!!!
Un articol… balzam pentru rani – aduce zambetul pe fata. Super! Nu stiu ce mi-a placut mai mult. Astept si restul “mememaniilor”
Comentariu�Comentarii de Stefan — 13 martie 2009 @ 13:51 |
nu am inteles care este ideea cu leapsa asta! e un fel de telefonu’ fara fir?
Comentariu�Comentarii de vsorin — 13 martie 2009 @ 16:19 |
Simina, cu placere! Itzi plac ghebele murate? (ca in bancul ala cu iepurashul si inghetzata de morcovi
)
Mircea, draga, doar vezi ca io nu am dat leapsa mai departe, mi-e lene sa alerg
Ion, stransesem o lista de lepse care ma teroriza moral. Acu’ dorm *ceva* mai linistita
Lollitta, imi pare bine ca-tz zambira poezelele. Credeam ca am exagerat un pic
))
Stefan, ma bucur. Uite, vezi, comentariul tau imi da speranta sa merg mai departe, ca dl Popescu de mai sus taare ma descurajase
Sorin, leapsa asta (sau meme in alte limbi), e o inventie forumistico-blogheristica. Sa zicem ca cineva se trezeste intr-o dimineatza cu o intrebare insurmontabila in sinapse sau cu o revelatie absoluta sau cu chef de joaca sau cu o idee stralucita (de ex ca hai sa-mi fotografiez chiolotzii si sa-i postez pe blog
), nu e zgarcit, le spune si altora si ii indeamna sa faca la fel. Si ailaltii intra in joc sau nu, si totul se propaga cu viteza pixelilor. E reclama fara fir. O memorie colectiva post-factum. De la chestionarul lui Proust cetire. Cand primesti inapoi leapsa de-ai pornit-o tu inseamna ca Universul a facut o rotatzie completa si vei avea 7 ani de noroc cu carul.
Comentariu�Comentarii de madelin — 13 martie 2009 @ 19:00 |
Eu tare as vrea sa imi vina o leapsa inapoi si sa vedem cum e chestia cu norocul. Si apoi, ma gindesc cu interes la ghebele murate.
Comentariu�Comentarii de Pinocchio — 13 martie 2009 @ 22:50 |
Levănţică normandă?
Comentariu�Comentarii de Zaza — 14 martie 2009 @ 01:36 |
destul de interesant acel elfwood site. nu il vazusem pana acum. cred ca o sa il furgasesc de la tine, daca nu e cu banat.
Comentariu�Comentarii de Wandering Elf — 14 martie 2009 @ 02:08 |
Pinocchio, pai zi ce leapsa ai pornit tu (parca era una cu Zaharia Stancu?) si noi prestam pana ajunge inapoi la tine. Nu te lasam la greu
Ghebe de Dambovita murate de mama amicei Myreia. Si bunica de la Plostina avea mereu borcane d’astea prin polata (ca nu se exista altfel de refrigerare) si erau de munte, deci muuult mai buuuuneeee…
Zaza, mai bine provençală? Nush de ce de cate ori zic levantica imi vine in minte Normandia. Pe viu nu le-am vazut pe nici unele, asa e.
WE, be my guest, d’aia am umplut blogrollul, sa se serveasca orisicine.
Comentariu�Comentarii de madelin — 14 martie 2009 @ 08:33 |
Madelingospodin(ins)pirat,…in ecstasy at your feet mă situez şi io…:)
Comentariu�Comentarii de almanahe — 15 martie 2009 @ 11:29 |
Ma reintorc de fiecare data cu cititul la punctul “16)Ce am in frigider”.. Nush de ce insa ma incanta de fiecare data.. Oare de ce?
Cu ghebele alea nu ma impac eu (am observat ca sentimentul este reciproc, nici ele nu ma prea inghit), dar cu restul alimentelor pot spune ca am o relatie de prietenie deosebita.. 
Comentariu�Comentarii de Ion Dascalu — 16 martie 2009 @ 11:03 |
Almanahe, venind de la tine, e mare lucru!
Ion, te-ntelegi bine chiar si cu plicurile cu mancarea cotoiului?
Ahh, am uitat sa completez. M-am urcat pe scaun si m-am uitat pe raftul de sus. Acolo e o ciocolata amara intreaga
))
Comentariu�Comentarii de madelin — 16 martie 2009 @ 19:11 |
Da, nu vad vreo problema, in curand ma insor, asa ca fac antrenament de pe acum pentru zilele cand o sa fiu “in cantonament” cu baietii la crasma din colt, iar nevasta-mea va declansa un pic de greva de avertisment, refuzand sa-mi faca mancare.. Deci, daca imi place sa umblu ca un cotoi noaptea, atunci trebuie sa-mi placa si mancarea de cotoi, buna logica mea, nu..
Comentariu�Comentarii de Ion Dascalu — 16 martie 2009 @ 23:09 |
Iar ciocolata amara poti s-o lasi acolo, la locul ei, pentru ca eu sunt un dulce, asa ca nu amestec dulce cu amar..
Comentariu�Comentarii de Ion Dascalu — 16 martie 2009 @ 23:11 |
Ioane, logica ta e imbatabila, dreptu-i!
Casa de piatra si copchii la fel de dulci ca tine. In viitor!
Comentariu�Comentarii de madelin — 17 martie 2009 @ 19:39 |
Multumesc pentru urari, asisderea, insa chestia cu casa de piatra trebuie adaptata un pic, in sensul ca nu e bine sa o fac chiar din piatra-piatra, daca ajung sa o comit de trei ori la rand (faza cu crasma, ce spuneam mai sus) nevasta-mea o sa ma ia in brate (de drag ce-i voi fi, asa, matol) si o sa ma izbeasca de toti pereti.. Deci, nu e ideea buna cu piatra, trebuie sa imi fac niste pereti din plus, ceva de genul asta, sa nu ma doara..
Comentariu�Comentarii de Ion Dascalu — 17 martie 2009 @ 22:23 |