Fericirea este atunci cand ai parul proaspat spalat cu aroma de jojoba, o carte pe noptiera cu semnul in prima treime (daca ai trecut de jumatate deja te intristezi pentru ca se termina), ai pixelii la indemana amprentelor ca sa scrii orice si auzi de dincolo rasetele hohotite ale copiilor care urmaresc o comedie spumoasa pe un ecran obisnuit.
PS
Asa e cand mai stergi posturi (dealea chioare ‘now listening’ gen). Asta e iar postul 500. Sa curga apa minerala cu lamaie!
PPS
Azi a inceput scoala dar n-avem teme inca. E si asta o fericire, nu-i asa? Si nici toamna n-a inceput de tot.
chiar ma gandeam mai adineauri cat de putin ne straduim sa dezghiocam bucuriile mici si simple din clipe aparent oarecare si cum asteptam asa cu pumnii stransi si dintii inclestati sa crape miracolele…..
bravo tie!
Comment de mosu — 14 septembrie 2009 @ 21:55 |
Banuiesc ca de azi ai si teme:)
Comment de sorin — 15 septembrie 2009 @ 16:20 |
Hihi, Sorin, banuiesti bine. Azi am avut (doar) de desenat cuvinte. De toamna. Pasari calatoare, frunze cazute, oi, de astea…
Comment de madelin — 15 septembrie 2009 @ 18:30 |
Mosu, ma straduiex si io…
Desi de azi avem teme, si la mate si la romana
Comment de madelin — 16 septembrie 2009 @ 15:18 |
da, semnul de carte în prima treime, într-adevăr. deși când e spre sfârșit parcă e un mare deliciu să amâni să termini cartea, parcă poți să faci orice pentru că știi că după aceea te așteaptă punctul ultimelor pagini, deci oricum ar fi se termină bine.
Comment de simina — 29 octombrie 2009 @ 20:12 |