Skip to content

Jurnal de pisic (III)

26 November 2007

Ce viata dezolanta are si pisicul asta al nostru. Se trezeste dimineata la 6, vine la bucatarie printre picioarele mele, ca eu sunt acolo la sase fara zece. Se suceste, se invarteste, ma impiedic de el, pana las toate si ii pun lui mancarea, ca sa pot continua fara pericole de accidentare (eu sau ea). Apoi se mai rasfata un pic. Se invarte printre picioarele tuturor, prin rutinele diminetilor, pana plecam. Se duce iar la culcare, pana plec eu la serviciu e adormita gata. Vine Mimi Mihai de la scoala, ii sare in brate (pe el il iubeste cel mai mult). Mimi Mihai nici nu se dezbraca de uniforma si trag o portie de joaca. Cand se duc la bucatarie, ii da si el sa manance. Si din mancarea lui si din a pisicii junior. Si iar se culca. Si iar se scoala si trage cate o joaca cu mingiile si motoceii lui (are si soarec de sfoara impletita). Isi mai ascute ghiarele, nu pe chestia recomandata si cumparata de la vet, ci pe canapea, of course. Mai merge si pe la baie cateva ture, ca are cine curata in urma lui, catodata ii e asa de lene ca nici nu mai astupa bine cu nisip urmele misele. Ne mai musca de maini. Ma mai linge pe mana cand ii e dor de maica-sa. Daca stau la calculator vine si se culcuseste langa picioarele mele. E tot timpul latit pe undeva, prin calea mea. Da-te mai, pisica, din drumul meu, vrei sa te calc? Se uita la mine cu ochii migdalati si misteriosi de egipteanca si cine stie ce o gandi. Cand calc rufe imi trage de firul fierului pana cand, exasperata, o inchid in bucatarie. Miauna disperata de zici ca dau turcii. La masa capata bucatele din de toate, ca-i pofticioasa. Daca mancam ciocolata, cerseste de-a dreptul. Acum de exemplu, nu e pe langa mine, si stiu ca s-a cuibarit prin vreuna din camerele copiilor si trebuie sa o caut, ca o mai apuca noaptea nebunelile si ii trezeste din somn. Ma duc dupe ea cu lanterna.

Advertisements
8 Comments leave one →
  1. 26 November 2007 03:26

    Nu-i mai ziceţi săracului băiat “Mimi”! Dacă e nevoie organizez o strângere de semnături.

  2. tapirul permalink
    26 November 2007 03:30

    Mihai suna prea oficial (precum “Cristian”), Mişu prea interbelic, Mihăiţă prea alintat, Mihail prea rusesc…

  3. 26 November 2007 03:46

    …şi Mimi prea feminin.
    “Mihai” sună cât se poate de normal şi nu are nevoie de diminutive.

  4. tapirul permalink
    26 November 2007 03:58

    cel mai fain îi zicem vărului pe care il cheama Mihăiţă (în acte), şi i se spune “Iţă”. Îl am la litera “î” in agendă.

  5. tapirul permalink
    26 November 2007 03:58

    litera I of course

  6. tapirul permalink
    26 November 2007 07:00

    Doamne ce dor mi-e de Zoica…

  7. madelin permalink*
    26 November 2007 07:36

    Este Mi Mi, vine de la altceva decat de la duduia Mimi. Insa ai dreptate Stefan, asa suna. O sa ma straduiesc sa-i spun Mihai, eu tot as vrea sa-l rasfat, mamele astea! Si el vrea tot Mihai, bineinteles. Chiar ma miram ce comentezi tu despre pisic :-)…

  8. tapirul permalink
    26 November 2007 07:45

    las’ ca vin io si o sa il chem Mihăilă.
    Văru’ Iţă, cînd eram mici si ne scrijeleam numele pe toti copacii si pietrele, a mancat o litera odata si a scris Mihiţă (is acum se vede). Asta e alta idee.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: