Skip to content

In mieznoptice

24 January 2008

Torc ganduri.

Nu vreau sa ma deschid catre dincolo de stea sa nu ma podideasca renuntarea la necuvinte. Pentru ca nu uit. Nu ma uit. Iert? Inca nu.

Ma rasucesc in jurul unor inscriptii ca o coloana de infinit, sfarsita intre bine si rau, cuneiformele vor adanci milenii…

Dorintele sunt flori de orhidee carnivore repederece biciuite.

Inving panicoasele murmurand litanii contra.

Imi privesc copila dormind, am citit noua pagini de povesti, ii ating usor cu degetele obrazul dulce, mana in repaos, umarul linistit, parul ciufulit, ma strang usor langa ea sa-i aspir incantata aromele sublime de copilalmeumereu, ea aluneca pe pilota roz cu iepuri si mere, patul e mare-mare dar ea se cuibareste tot pe margine, si tot aluneca pana ajunge pe covorul cel verde in forma de fluture-prazuliu, si acolo doarme in continuare linistit, ca o mica zeitate a noptilor cu luna si sens. O ridic usor, sa nu o trezesc, si apoi ii veghez toata noaptea alunecarile si somnurile.

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: