Skip to content

In mieznoptice

24 Ianuarie 2008

Torc ganduri.

Nu vreau sa ma deschid catre dincolo de stea sa nu ma podideasca renuntarea la necuvinte. Pentru ca nu uit. Nu ma uit. Iert? Inca nu.

Ma rasucesc in jurul unor inscriptii ca o coloana de infinit, sfarsita intre bine si rau, cuneiformele vor adanci milenii…

Dorintele sunt flori de orhidee carnivore repederece biciuite.

Inving panicoasele murmurand litanii contra.

Imi privesc copila dormind, am citit noua pagini de povesti, ii ating usor cu degetele obrazul dulce, mana in repaos, umarul linistit, parul ciufulit, ma strang usor langa ea sa-i aspir incantata aromele sublime de copilalmeumereu, ea aluneca pe pilota roz cu iepuri si mere, patul e mare-mare dar ea se cuibareste tot pe margine, si tot aluneca pana ajunge pe covorul cel verde in forma de fluture-prazuliu, si acolo doarme in continuare linistit, ca o mica zeitate a noptilor cu luna si sens. O ridic usor, sa nu o trezesc, si apoi ii veghez toata noaptea alunecarile si somnurile.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: