Dimineata trezire cumsecade, dupa doo zile de extra matinale (4, 5) cauzate de gradele in crestere ale feciorului cu pultacee. Si, ca din intamplare, la teveul deschis intru lenevie, un film de mare respiratie, privit cu ochii mari si ritmuri batute darabana. Tapire, ai avut dreptate, nu se compara! Jennifer era pur si simplu prea… just butt 🙂 M-a mirat ca in japoneza se pronunta jumate-jumate, adica “Shall We ダンス?”. Ceea ce presupune ca ei nu se invita la dans. Niciodata.
madelin.wordpress.com 
La Multi Ani de Ziua Mea (a Ta)! Asa sa fie! Cadourile 2 (mai ales) si 3 sunt frumoase. Bucura-te de ele
Multumesc! Acum mai am si flori si o carte!
la multi aaaani. de la Pisicu si gavagai.
Hihi, 17 ianuarie e bogat in sarbatoriti micheteau.
La multi ani! Tort gustos si an frumos
La multi ani, Madelin!
Sper sa te pot citi si de-acum incolo, la fel de vesel molipsitoare… sau molipsitor de vesela, cum ii mai bine sa zic? 🙂
La multi ani, de ziua ta, sa ne incanti mereu si sa ne rasfeti cu tot mai multe ganduri bune, scrise pe aici!! :-*
mada – la multzi ani, nu am avut timp eri sa ma uit la ultimul post, nush de ce, asha ca lamultziani cu intirziere. Sa fii sanatoasa si voioasa. Cred ca toate trei sint adevarate, asha sper. Ca fiecare acopera o arie necesara si raspunde unor nevoi clare.
La noi ninge si eu ma intreb cum faci tu naveta pe asha vreme… Stiu ce zic, eu am facut naveta 5 ani, cu trenul si cu avionul – la Bacau, nu vrei sa stii. For what it’s worth, ma gindesc la tine.
Multumesc din inima mea mica pentru toate urarile voastre asa de frumoase!
Vera, ninge ninge si viscoleshte, fir’ar sa fie (uite asa ne pierdem noi copilaria…). Simpatia ta ma misca. Ce sa fac, castig si io o paine, bine ca o am. Naveta in sine nu-i problema, chefereu’ este 🙂
Ba se invita, dar foarte rar :)) Multe multe fraze arata astfel in Japonia, o mixtura de cateva cuvinte in engleza si apoi katakana cea de toate zilele care le-a stalcit orice incercare de a pronunta corect limbile straine 🙂 Hit-urile pop au o fraza chinuita in engleza si deja e mare mirare 🙂
Off-topic: Cadoul de pe blogul meu inca te mai asteapta. Tot prin Posta mi-e la indemana. Cand doresti, imi poti trimite adresa la japonia.departe.aproape[at]gmail.com 🙂 Multumesc! 🙂
mada – imi pare rau ca baietu e bolnav, dar amigdalita nu e ceva sa te inspaimintzezi, e doar annoying pt. toata lumea. Insanatoshire grabnica si zacere usoara, fara mari miscari peristaltice existentziale (in care tzi se zice, de draci, dar nu cred, ca vorbim de baiet, nu de domnishoara, ca ele sint mai nevricoase cu mamele lor: esti cea mai rea mama! De ce? fiindca ma obligi sa maninc CONOPIDA!!!!!)
Da, drga mea, ai dreptate: bine ca ai slujba aia; si da, chefereu e problema, intre Ploiesti si Bucuresti, la mine era si CFRu si distantza.
Astept instructziuni clare, stii ca te-am prevenit, eu sint IMBECILA cu computeru si nu stiu nimic despre nimic in cyberspace, o sa tre sam zici mai dihai ca lui Miru.
Ohooo, Vera, sa crezi tu ca baetzii nu: “nu fac nici o gargara cu apa sarata ca e nashpa”, “nu-mi pun nici o compresa cu otzet ca miroase a… otzet”, “nu-mi dau cu nici un albastru de metil in gat ca mi se face limba albastra”; si tot asa, si tot asa… Ce a prescris medicul a luat ca nu a avut incotro 🙂
La multi aniiiiii! Multe bucurii si sa-ti iasa cat mai multe din lista aia lunga de todo…
La multi ani, Madelin 🙂 si la cat mai frumoase si vesele vacante, sanatate si dragoste!
Mosu si Mira, dragii mei, va multumesc mult, asa sa fie!
Madelin, la multi ani!!! Cat mai multe dorinte implinite si motive de bucurie iti doresc!
Multumesc, Irina!