Skip to content

Nedumerire

21 March 2010

La fiecare imprimavarare ma uimeste acelasi lucru: oare cum se face ca primul lucru pe care-l fac oamenii atuncea cand, dup’-o iarna intunecoasa, se insoreste la loc, este sa-sh puna ochelarii de soare pe nas?

Io-s asa de fericita ca soarele rasare acuma inca din tren, dis-de-dimineata, incat nu ma supar deloc ca ma bate-n iris. Inchiz ochii si ma prefac ca-s oarba. Si vaz curcubee.

Ah, si io am ochii deschisi la coloare, deci sensibiloshi la lumina, asa ca sa nu ma aburitzi cu “io nu suport sa-m bata soarele-n ochi ca ametzesc si lacramez”, ca nu va crez, na!

PS

Azi e echinocţiu, uraaa!

Advertisements
4 Comments leave one →
  1. 21 March 2010 20:56

    Deci azi suntem egali, tu ziua si eu noaptea. De mâine eu tac…

  2. madelin permalink*
    21 March 2010 21:23

    Ei, nu taci chiar di tat, vorbesti mai putzin 🙂

  3. 23 March 2010 09:29

    Hai te rog, crede-ne şi pe noi, aştia pricopsiţi cu ochi mai sensibili, zău ca ne lăcrămează. Ca sa nu ma renegi te tot mă laud totuşi că anul ăsta încă nu mi-am pus ochelarii negri pe nas, aştept să fie aşa un soare încât să am nevoie de ei.

  4. 24 March 2010 13:18

    Sunt in asentimentul tau, mi-am cumparat ochelari de soare zilele trecute, pentru ca mi-au placut extrem:)) insa nu i-am purtat inca:D

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: