Skip to content

Dragobete

24 Februarie 2011

Toata lumea zice: iubeste romaneste!

Oare ce-o insemna asta:

– sa iubesti in masina, claxonand, intr-un trafic infernal?

– sa iubesti scuipand cu naduf pe strada?

– sa iubesti mergand pe trotuare in grupuri de cate patru?

– sa iubesti in trenul Bucuresti-Constanta, ca in 10 ore ai tot timpul din lume?

– sa iubesti cum il iubeste presedintele tarii pe Mondialu’?

Daca-Cupidon arata asa:

Atunci Dragobetele trebuie sa arate asa:

In alta ordine de idei azi:

– putem mere la un concert

– sau la un restaurant (neaos, ristaurant)

– sau, mai bine, dupa ce taiem frunzxe la cainii comunitari vreme de 8 ore, sa merem linistiti acasa de la job, prin frig si crivat, sa bem un ceai cald de sunatoare, sa tipam un pic la copchii de control, sa zappam posturile teveu pe care nu se intampla niciodata nimic, sa mai cetim 15 comentarii la articolele online ale ziarelor,  sa bem un lapte batut cumparat de la Kau*land de la expirate si apoiu sa merem zdrobiti la culcare, infofoliti cu doo pijamale cumparate de la SH, ca gigacaloria e scumpa si leafa mica.

PS

Sa iubim oricum!

Dragobete neobisnuit!

(am si io o pretentia, mai cald un pic, ca au degerat ghioceii)

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. 24 Februarie 2011 12:58

    Introducerea ta mi-a adus aminte de o poveste de pe vremea studenției – nu tocmai pentru urechile cele mai sensibile, be warned, dar on-topic.

    Eram la munci agricole, adunați seara într-o cameră la povești, cînd a venit un coleg cu gura pînă la urechi. Toți am vrut să știm de ce, el s-a fandosit, era de față Grasa. (Nu era de loc grasă, dar așa îi ziceam eu, și ea se prăpădea de rîs.) Cineva a zis: Să stingem lumina! Grasa a completat: Eu îmi astup urechile. Așa am și făcut, și colegul cu gura pînă la urechi a început să povestească de șeful nostru de grupă (tocilar, membru de partid, tot tacîmul și îndrăgit corespunzător de toți) și de prietena lui cu care se mozolea și lingea prin orice pauză la cursuri și seminarii. Păi să vedeți, ne povesti, tocmai veneam de la cantină, și el a vrut s-o pupe pe ea, și ea i-a zis: Pusi, stai puțin să rîgîi. Și distinsa domnișoară a rîgîit, după care s-au pupat.

    Pe întuneric, am auzit-o pe Grasa chicotind, de unde am dedus că își astupase cel mult o singură ureche.

  2. madelin permalink*
    25 Februarie 2011 08:02

    Pinocchio, nici macar ragaitul nu-i romanesc. Am tot auzit despre gazde straine care se simt prost daca nu ragai dupa masa. Chiar si in Nemtia, nu?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: