Skip to content

Curcubeul

5 August 2011

Eu stiu de ce si cum se formeaza curcubeul acolo unde se formeaza” a spus Cineva.

Nu ucide corola de minuni” i-a raspuns altcineva, oarecare.

It is sometimes said that scientists are unromantic, that their passion to figure out robs the world of beauty and mystery. But is it not stirring to understand how the world actually works — that white light is made of colors, that color is the way we perceive the wavelengths of light, that transparent air reflects light, that in so doing it discriminates among the waves, and that the sky is blue for the same reason that the sunset is red? It does no harm to the romance of the sunset to know a little bit about itCarl Sagan

Decat ca nu mai e nimeni pe faza sa-mi explice.

Anunțuri
4 comentarii leave one →
  1. 5 August 2011 21:51

    Pai daca iesi la drum cu batatorul vintage ( bine ca nu ai adus si facaletul), cine vrei sa-ti explice?

  2. 6 August 2011 11:47

    Cred că mă pregătesc să scot un deşteptăcism: oamenii au mai degrabă capacitatea de mirare decât de admirare. Precum trucurile unui iluzionist, lucrurile cărora nu le cunoaştem mecanismul ne scobesc curiozitatea; o dată ce aflăm şpilul nu mai sunt interesante. Ceea ce e destul de superficial, nu? ne face să semănăm cu nişte coţofene atrase de ce-i lucios…

    Tind să-i dau dreptate lui Carl Sagan, deşi am tot respectul pentru Blaga (nu musai şi pentru „balgişti”). O dată ce nu ne mai mirăm de mecanismul abstract despre cum se întâmplă lucrurile, cu ce împiedică asta admirarea (sau contemplarea) a ce se întâmplă? Frumuseţea teoriei ce explică nuanţele cerului la apus de soare şi frumuseţea nuanţelor cerului la apus de soare sunt chestii complet diferite.

    Că veni vorba, în general sap pe books.google.com după cărţi vechi, pe care nu le-aş găsi în biblioteci cu siguranţă; am găsit de exemplu manualul de algebră al lui Euler (expunere excelentă, recomandabil contra tuturor manualelor contemporane de mate pentru generală si liceu pe care le-am văzut), ori „Dialogurile” lui Galilei, ori „Principia” lui Newton (ca să vorbesc doar de cărţile ştiinţifice). Am dat şi de „Teoria culorilor” a lui Goethe. Chinuindu-se să nu fie de acord cu Newton despre ce e aceea culoare, Goethe a spus destul de multe prostii în cartea asta. Ipoteza mea e că Goethe a fost ofensat de „Optica” lui Newton: tocmai ce strivea corola de minuni a lumii.

  3. madelin permalink*
    6 August 2011 14:18

    Iulia, batatorul e chiar bara aia de metal pe care se aseaza covorul sa fie batut. O sa-i fac poza luni. Erau si neste zorele pe acolo dar nu a mai ramas decat amintirea lor, vorba lui Mosu.

    CST-Link, si io tot cu Carl Sagan. Uffff! Mi-adusei aminte o batalie in Mahalaua lui Vlad apropo de perceput culoarea rosie, hihi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: