Skip to content

O lansare de poveste

15 Martie 2012

Gata, s-a lansat!

Cum cine?

Revista de povestiri.

Cum, de cine?

De Motanov, motanul mov, enigmaticul antrenor de imaginatie.

Si, mai ales, s-a tiparit!

E o revista tare frumoasa:

La-lanasare a fost asa.

Eu am plecat cuminte de la serviciu pe la cinci sh-un sfert, zic sa trec si pe la MTzR sa vad deschiderea muzeului copilariei. Numa’ ca la muzeu, ultima intrare se face la orele 17.00. Asa ca m-am dus in club. Acolo, moasele revistei roboteau de zor, care cu ghemele, care cu acadelele, care cu sticherele, care cu placintele, care cu breinfudu’, care cu promterele, care cu desfasuratoarele. Am dat cu salut la Simina si la Traiu si apoi am iesit pe terasa incalzita, sa beu un ceai si sa o astept pe Miru sa aterizeze cu elicopterul personal de la Ploiesti, direct de la ora de engleza. A venit si Miru. Am intrat inapoi. La intrare am conoscut-o (de fapt ea m-a conoscut pe mine) pe Alexandra Gingerali, de la care am io un magnet cu papuci olandezi 🙂

Am gasit o masa cu tri scaune libere. Si cand ma uit in spate, ce sa vezi? Puhoi de lume, nene, creca se putea face lansarea la teatrul national, ca bewhere. L-am salutat in viteza luminii si pe Octavian, singura persoana din lume care si-a amintit, odata, ca io cautam la anticariate cartea cu Gelsomino si Tara Mincinosilor. L-am zarit oleaca si pe domnul Haulica.

Apoi o venit si Vlad, si ne-am dat cu salut. By the way, a scris si Vlad despre lansare, aici (clic pentru linc).

Si apoi a inceput.

A fost spargerea ghetii, cu Andi Tutescu, maestru de lansari.

A fost prezentarea propriu-zisa, a lui Florin Iaru (iupii!), care i-a spus Siminei ca e mondiala cu revista asta de literatura scurta, cum alta nu mai e pe Terra. Si care a salutat fericit faptul ca in sala sunt atatia tineri, cand a intrebat daca e cineva peste 40 am vrut sa strig prezent dar mi-a luat-o altcineva inainte, cred ca mamaia lu’ Simina 🙂

  

Apoi a vorbit Simina, a cetit lista cu colaboratori, a esplicat ce si cum, se vedeau oleaca de emotii, asa cum sade bine. Oricum cred ca de cel putin 10 zile nu doarme si lucreaza in multitasking, ca gospodina cu 10 maini.

Apoi EluCubrela (na, ca v-am pacalit!) Dora a cetit povestea cutreiieziisipuietii.

Apoi a fost jocul cu firele narative: trebuia sa dezlipesti un cap de fir de oareunde

si apoi sa-l infasori (inghemuiesti, hihi) pana la panou, unde sa-ti cetesti biletul pe care era scris un personaj si sa inventezi o actiune a personajului, pe care sa-l legi de alt personaj. Mie mi-a picat Bogdan, bucatar, pasionat de jocuri video si m-am gandit ca ar fi interesant sa-i faca un tort in forma de ninja Marioarei Petrecarescu. Pan la urma a iesit o poveste suprarealista, pe care Simina a promis ca nu o pune in urmatorul numar al revistei.

  

Dupa aia ne-am jucat baschet la cosul din marginea salii, pe care Miru l-a ochit de cand am intrat. Cu ghemele, evident. Pe acadele, evident.

  

In timp ce pe stanga se juca baschet, pe dreapta se imparteau placinte si cafele, de la domnisoara cu bereta rosie. Batalia pentru acadele devenea dramatica:

Apoi lumea s-a pozat cu papionul imprumutat de Motanov.

care Motanov gurile rele ‘ce ca seamana cu cutare, dumnealui, hihi.

Intre oarece timpuri, am cunoscut-o si pe mama Siminei, pe care o conosc povestita de pe patafizica si fum (am uitat sa intreb daca mamaie a crosetat pana la urma acadele). Mama Siminei m-a abordat cu „mama Mirunei?” care io m-am simtit ca pe vremuri, la Cernavoda, cand tot cartierul Trust si tot cartierul Pe Centru se luminau la fata cand ziceam cine sunt: „aaaaaaaaaaa, mama Mirunei”, aia fiind scurta, unica si efemera mea perioada de celebritate din toata veatza.

Apoi a culminat marea fumigatie, bai nene, si io am fost fumatoare dar lasati-o incolo de treaba, terasa de afar era chiar incalzita asa ca.

Asa ca jumatatea mea a cedat prima, Miru a iesit si ea valvartej, am plecat repede dupa ei ca ce sa fac, si Vlad cu noi, sa ne conduca, ca un adevarat mos-gentleman cu palarie, care deaia il iubex io. Vladul ne-a aratat in telefonul sau rezistent la socuri (sanchi!) poze de la castingul Anei pentru viitorul botez.

Dupa ce am plecat noi

au cantat trupa Volceanov si Radu Pop

si s-a intamplat si exercitiul de imaginatie al lui Motanov: s-au impartit 50 de cartonase si s-au scris 26 de povestiri, pe loc.

Si uite asa!

Scuze ca am fugit de la autografe ca mireasa in noaptea nuntii, insa drumul Ploescilor e lung.

PS

Deci imi place revista de mor, am dormit cu ea in seara aia. Daca va zic ca am cetit si admirat pana si reclamele la sponsori! Io si Miru aveam dreptul la cate 5 reviste, asa ca as avea cateva de cado: una la primarie, una la prefectura, una la luminatie.

PPS

In numarul 1 eu nu am poveste, doar o scurtissima.

In numarul 2 insa, eheeeei, am sa am o poveste intreaga!

Last but not least

Multumiri: mult, mult, mult Siminei pentru idee si tuturor celor care au ajutat-o sa se faca!

Fotografiile apartin urmatorilor: Vlad Stroescu, Ciprian Muntele, Irina Elena Stanescu, Anamaria Dascalu, Diana Crivat si Radu Dumitrescu.

Anunțuri
13 comentarii leave one →
  1. selector permalink
    15 Martie 2012 20:28

    foarte frumos, felicitari:)

  2. 15 Martie 2012 22:43

    Super, felicitări!
    …şi eu am inel în formă de şoricel cu piatră roşie, identic cu cel din fotografia alb-negru. 🙂

    • Simina Diaconu permalink
      16 Martie 2012 17:06

      Nu e șoricel, e romb daaar nu mai pot să-l scot.

      • 18 Martie 2012 07:04

        mmm, aşa am crezut, că e şoricel; ce-i drept, medicul mi-a scris pe plic : acomodare treptată (cu ochelarii) :))
        ai încercat toate metodele clasice, săpun, cremă…?
        dacă nu, trebuie să mergi să ţi-l taie.

  3. biancas permalink
    15 Martie 2012 23:58

    Vreau si eu la Albion revista! Vreau, vreau, vreau! Si vreau sa scriu si o poveste!

  4. 16 Martie 2012 04:33

    Felicitari Mirunei! La cat mai multe povestiri, reviste si de ce nu carti!

  5. 16 Martie 2012 07:37

    Vreau sa cetesc ce ati scris voi MIRU si mama ei.

  6. 16 Martie 2012 07:54

    Bafta multa sa aveti! Pare un proiect grozav!

  7. madelin permalink*
    17 Martie 2012 09:52

    Bianca, trimete-mi adresa de Albion pe madelin_o@yahoo.com
    Si poti sa scrii o poveste, ca cetitor.

  8. 17 Martie 2012 22:03

    sa fie intr-un ceas bun!
    ia sa vedem acum merge?! de trei zile ma chinui sa las un mesaj….
    baaaad dog wordpress, baaaad dog….

  9. 17 Martie 2012 22:04

    aha!

  10. 7 Iunie 2012 22:18

    O poveste ca asta ar merge publicata in revista? Nu sunt complet dezinteresat de raspuns… :)

  11. madelin permalink*
    8 Iunie 2012 19:44

    CST-Link, io zic-ca-cam da. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: