Skip to content

A doua recenzie

21 March 2012

Ivor Porter – Mihai I al Romaniei. Regele si tara

Ivor Porter sosise in Romania in 1939, ca profesor la British Council, fiind ulterior transferat la Legatie. La sfarsitul anului 1943, un comando al celebrului serviciu de spionaj britanic SOE* , din care facea parte si Ivor Porter, a fost parasutat pe teritoriul Romaniei. *Special Operations Executive a fost o organizatie a marii Britanii in cel de-al doilea razboi mondial, infiintata de primul-ministru britanic Winston Churchill si de ministrul economiei Warfare Hugh Dalton, pe 22 iulie 1940, cu scopul de a conduce razboaiele de gherila impotriva Gemaniei si aliatilor sai, instruind, in acealasi timp, trupele de rezistenta locale. Agentii SOE au fost capturati si tinuti prizonieri pana pe 23 August 1944, ziua loviturii de stat a Regelui Mihai impotriva Germaniei.

Sursa: wikipedia

Ivor Porter a devenit un prieten al familiei regale, a fost la Versoix, a avut intre 1991-1992 convorbiri cu personajul a carui viata o studia, cu regina Ana, cu principesa Margareta, cu Ion Mocsony-Styrcea si Rica Georgescu, supravietuitori ai grupului de la 23 august, cu Lascar Zamfirescu, fost coleg de scoala al regelui etc. Partea cea mai pretioasa a documentatiei care i-a stat la dispozitie provine din arhiva de la Versoix. Nimeni pana acum nu obtinuse permisiunea de a vedea jurnalul reginei Elena, care se intinde pe vreo patru decenii (1930-1970), precum si scrisorile ei catre parinti sau alti membri ai dinastiei grecesti

Sursa: Revista 22.

Consistenta carte Regele si tara descrie viata Regelui Mihai, din copilarie si pana in anul 2004.

Copilaria nefericita a regelui-copil, mai intai cu tatal autoexilat si apoi departe de mama iubita, regina Elena, exilata la randul ei de Carol al II-lea.

Adolescenta in care a trebuit sa se maturizeze brusc, ca rege al unei Romanii in razboi.

Lovitura de stat din 23 august 1944, care a scurtat razboiul cu 6 luni, si care s-a facut numai datorita meticulozitatii si darzeniei tanarului rege, aproape nesprijinit de nimeni.

Pe 28 octombrie (1944), Sir Alexander Cadogan, directorul general din Foreign Office, ii scria lui Churchill:

Situatia interna a Romaniei este precara si vechii politicieni par incapabili sa o remedieze. Regele Mihai este singura personalitate care pare capabila sa mentina tara pe o linie de plutire in lunile care vor veni si sa o salveze de anarhie sau comunism. Prin urmare, politica noastra este sa-i acordam sprijin deplin. 

In aceeasi telegrama, Cadogan il asigura pe premierul britanic ca dorinta Foreign Office de a-l sti pe Carol de cealalta parte a Atlanticului nu avea nimic de-a face cu amanta acestuia. In cursul anilor, fiul regelui Carol se maturizase

in mod remarcabil. Are o foarte buna intelegere a situatiei interne si internationale a Romaniei. Intotdeana s-a situat pe o pozitie clara si corecta si toti sunt de acord ca initiativa de a-i demite pe Antonesti si de a realiza capitularea i-a apartinut… […].

OK, dar fiti cu ochii pe baiat! a fost raspunsul lui Churchill

Inceputul ocupatiei sovietice in Romania, cu Visinski, fost procuror-sef in timpul celor mai sinistre epurari staliniste, batand cu pumnul in masa regelui, scos din sarite de faptul ca regele nu voia sa numeasca guvernul comunist cerut de sovietici ci solicitase consultarea cu cele trei mari partide istorice din Romania.

Greva regala din timpul guvernului Groza, cand regele a refuzat sa semneze decretele date pe banda de comunisti.

Singuratatea profunda, in tara, si neputinta de a face mai mult, intre prudenta liderilor partidelor istorice, laxitatea unor oameni din jur, inclusiv din familia regala si boborul muncitor atat de usor de manipulat.

Dezamagirea profunda ca aliatii, americanii si englezii, pecetluisera demult soarta Romaniei, neinterevenind sa reinstaureze democratia.

Logodna si casatoria cu regina Ana.

Abdicarea ilegala:

Acest act mi-a fost impus cu forţa de un Guvern instalat şi menţinut la putere de o ţară străină, un Guvern total nereprezentativ pentru voinţa poporului romîn.[…] În aceste condiţii, nu mă consider obligat în niun fel de acest act care mi-a fost impus. Cu neclintită credinţă în viitorul nostru, animat de acelaşi devotament şi dorinţă de a munci, voi continua să servesc poporul romîn, de care destinul meu este legat inexorabil“ (declaratie oficiala la Londra, la Hotel Claridge’s, la 4 aprilie 1948)

Plecarea din tara, cu hainele de pe ei si doua tablouri mici de El Greco care apartinusera lui Carol I. Se povesteste ca soldatii taiasera si fructele din fructiera in doua, ca sa fie siguri ca nu e ascuns nimic in ele. Plecarea de la palat s-a facut cu 6 sau mai multe masini, tocmai pentru a da impresia ca “regele a plecat cu tablouri si bogatii”. O inscenare.

Exilul, cu mutari repetate intre Marea Britanie, Florenta (unde se stabilise regina Elena) si Elvetia. Slujbele: pilot de incercari pentru o fabrica de instrumentatie de zbor, fabricant de cutii negre pentru caile ferate, mecanic, fermier de gaini si cultivator de legume, broker in New York.

Nasterea celor 5 fete.

Incercarea, fara succes, de a coagula un exil romanesc puternic (“Comitetului National Roman”): acolo unde se strangeau 5 romani, mai devreme sau mai tarziu se certau si infiintau doua grupuri. Sounds familiar?

Revolutia din ’89 (nota: mesajele din exil ale regelui, la Europa Libera).

Refuzul lui Iliescu, ianuarie 1990, de a-i permite regelui sa vina in tara, in vizite particulare, nu politice.

25 aprilie 1992, prima vizita in Romania, de Paste.

1992-1996 – Regelui i se interzice sistematic sa revina in tara (de amintit: in 11 octombrie 1994  PDSR a solicitat, în plenul Camerei Deputaţilor, declararea Regelui Mihai “persona non grata” pe teritoriul României).

Redeschiderea, de catre guvernul iliescian, a procesului referitor la “cele 42 de tablouri apartinand statului roman”. Procesul a fost castigat de rege. Sau pierdut de guvern, ma rog.

Recapatarea cetateniei romane, 1997. Vizita in Romania.

Lobbyul puternic facut de rege pentru primirea Romaniei in NATO.

Cartea se incheie in 2004, taman cand “carismaticul” capitan de nava Basescu il invinsese pe Nastase, la alegerile prezidentiale.

Citind cartea asta mi-am dat seama de o chestie. Vinovat de destinul Romaniei, de atunci si de acum, nu este nici Burebista, nici decebal, nici Stefan cel Mare, nici Ceausescu, nici Iliescu, nici comunistii, nici rusii, americanii sau englezii.

De vina este numai “bravul” popor roman. Care atunci cand vrea nu poate, atunci cand poate nu stie, atunci cand stie nu are chef si atunci cand are chef nu intelege. Daca zana buna ar vrea sa faca un unic-dar-imens pustiu de bine poporului roman, ar trebui doar sa-i injecteze o doza sanatoasa de solidaritate. Si romanii ar manca muntii.

***

A doua recenzie scrisa pentru campania V*ALL*untar.

Advertisements
5 Comments leave one →
  1. Mărgeluţa permalink
    21 March 2012 23:22

    Si eu am dezvoltat o pasiune pentru Familia Regala a Romaniei, deci m-am bucurat tare citind recenzia ta. In consecinta, mi-am adaugat cartea pe lista, trebuie neaparat sa o citesc. 😉 Eu am scris despre ultimul volum de memorii al Reginei Maria, pe care am ajuns sa o stimez si sa o iubesc foarte mult.

  2. 22 March 2012 04:33

    Solidaritatea si constiinta civica si chiar si patriotismul se pot educa la nivel de masa f usor si eficient, si chiar si in mod competent si etic (desi la inceput poate seamana un pic a reeducatie culturala a la Mao + Orwell, si primii care ar protestra ar fi tocmai intelectualii neamului de la Humanitas, 22 & co, dar e numai o parere fugara care se poate remedia si aia cu putin efort si motivatie din partea educatorului). Din pacate in zilele noastre nu prea mai e interesat nimeni sa devina educator pt ca sunt salariile ff mici + exista risc sa te injure toti din diverse motive de-a lungul carierei, dar know-how-ul exista, se poate obtine si gratis cu ajutorul lui Google, se poate si adapta cultural la nivel de regiune geografica si sistem politic curent. Nu vad care ar fi problema…mai ales ca in Romania inca mai exista, datorita culturii generale fixate pe secol XIX, destui romantici carora le-ar face chiar placere sa se sacrifice de a deveni educatori de public in mod superior altruist pt a-si ajuta semenii.

  3. 22 March 2012 15:01

    ah, direct la ficacior s-a dus!
    right!

  4. 22 March 2012 16:12

    Sunt de aceeasi parere ca si tine! Intreaga vina o poarta poporul roman, nu doar conducatorii lui! Intereseanta carte, as vrea s-o citesc! 🙂

  5. 22 March 2012 17:47

    Buna…Merge bine cu cealalta carte despre care am citit o recenzie, despre viata Reginei Maria.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: