Skip to content

La moartea unei prietene (discurs in gand)

20 February 2013

Sunt Madalina si am fost colega Simonei la uzina, inca de prin anul 1995. Si apoi colega Simonei la Cernavoda. Viata ni s-a intersectat de multe ori, dar m-am gandit indeosebi la trei evenimente dintre viata ei si anii mei.

Eram copil, poate pre-adolescent, si mergeam in vizita la Maia, matusa mamei. Cat adultii vorbeau si isi vedeau de ale lor, eu exploram curtea, din spate, de la gardul de lemn dat cu gudron, pana in fata, unde era veranda cu beciul racoros, unde Maia pastra peste iarna morcovi la nisip. Aveam voie si sa mananc cirese din crengile care treceau gardul care despartea curtea Maiei de curtea vecinilor ei, familia Matei. Si-mi aduc aminte clar de agitatia ce s-a intamplat intr-o primavara-vara-toamna, nu-mi amintesc anotimpul exact, cand baiatul vecinilor se insura si eu pandeam prin gard ca sa vad mireasa.

Al doilea moment, mult dupa intrarea mea in maturitate. Ma angajasem la uzina si o cunoscusem pe Simona, mireasa din povestea de adineaori, acum inginera la compartimentul proiectari. Atmosfera de atunci din uzina, undeva pe la mijlocul anilor 90, era una prietenoasa. Vad in adunare multe figuri familiare, care pot confirma ceea ce spun. Imi amintesc cu precizie ca Simona a fost prima, dintre toti colegii pe care ii aveam atunci, careia i-am spus ca sunt insarcinata cu fiica mea. Pentru ca Simona asa era, te facea sa te simti imediat in largul tau, ii puteai spune o gramada de lucruri, bazandu-te pe discretia si empatia ei.

Al treilea moment a fost unul major, care mi-a schimbat viata substantial, de la aproape rau la incredibil de bine.  Simona plecase deja in Cernavoda. Nu mult dupa aceea, ea mi-a dat telefon sau mi-a trimis vorba prin alt coleg ca s-a scos la concurs un post pe specializarea mea. M-am hotarat sa particip la concurs. Simona m-a asteptat la gara, cu masina unui coleg (unde esti, Bogdan?). M-a cazat in biroul ei, mi-a facut un ceai, m-a descurcat prin labirintul coridoarelor de la MT, m-a imbarbatat inainte sa intru la interviu cu viitorul sef canadian. Am luat concursul acela si asa a inceput una dintre cele mai rodnice aventuri din viata mea profesionala. Pentru ca asa era Simona, intotdeauna gata sa-i ajute pe ceilalti, gata sa se incarce ea cu problemele tuturor, gata sa faca binele acela de care vorbea adineaori parintele ei duhovnic.

Cer iertare ca tin eu aceasta cuvantare, inaintea membrilor familiei, atat de greu incercati, familie pe care a iubit-o nespus: parinti si socri, sora, sot, fiica si acum ginere (ce bucuroasa sunt ca Simona a apucat sa te vada mireasa, Elena!). Ca tin eu acest discurs inaintea prietenilor mai apropiati, care sunt acum in stare de soc si impietriti de durere. Inaintea tuturor celor a caror viata Simona a atins-o, pentru ca Simona asa era, nu putea sa nu se implice afectiv si activ intr-o gramada de chestii si trestii ale tuturor celor din jurul ei.

Azi de dimineata, vazand soarele de afara, nu m-am putut impiedica sa gandesc ca Simona a mijlocit ea cumva, acolo, pe sus, sa fie vreme buna, pentru ca Simona asa era, o gazda desavarsita, nu ar fi putut suporta gandul ca invitatii ei sa stea in frig sau in ploaie. Si sunt absolutamente sigura ca Simona il poate convinge chiar si pe Dumnezeu sa faca asa cum crede ea cu tarie ca e cel mai bine.

Si-n timpul slujbei, nu m-am putut impiedica sa aud de afara ciripitul insistent al unei pasari, pentru ca Simona asa era, o vorbareata, sporovaind nazal si fermecator despre vrute si nevrute.

Am sa inchei spunand ceva ce ar putea sa para un pic prea laic intr-un lacas de cult, langa slujitori ai lui Dumnezeu:

Dumnezeu sa te ierte, draga prietena! Desi nu prea are pentru ce.

(marti 19 februarie 2013)

Advertisements
3 Comments leave one →
  1. cora_ permalink
    20 February 2013 15:40

    Condoleante, Madelin.

  2. 20 February 2013 19:40

    Condoleante. Pare, din acest articol, ca a decedat la o varsta totusi relativ tanara, chiar daca avea o fiica adulta. Daca nu sunt prea indiscret, din ce cauza a murit ? A fost ceva brusc si total neasteptat sau era bolnava de ceva vreme ?

    • 20 February 2013 19:44

      P.S. Si pe mine ma cam enerveaza acea zicala “D-zeu sa il/o ierte”, mai ales ca se spune despre atatia oameni totusi buni…ca la aia chiar rai, aia pe care chiar ca poate numai D-zeu ii poate ierta, (desi din fericire sunt putini asa in nr absolute), oricum mai rar se gaseste cineva sa zica ceva, orice, despre ei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: