Skip to content

Nu adio ICR! Doar adio Andrei Marga!

23 March 2013

Scandalul la romani e vechi si nou, in acelasi timp.

Lungmetraj regizat ba de anonimi, ba de personaje publice.

Imi spunea cineva ca in lumea artistilor luptele intestine sunt si mai pregnante decat in alte meserii, mijloacele de trai fiind movibile si incerte. O fi, nu zic. Insa pretentiile mele sunt mari. Who cares? Nobody, I know.

Insa.

Daca Andrei Plesu, Cartarescu, Liiceanu si Neagu Djuvara (care nici macar nu-mi sunt simpatici, asta se stie) se reprezinta pe ei insisi si pot avea simpatii si antipatii personale, multumiri sau nemultumiri personale, exprimate in numele lor propriu si personal, pe bloguri, in carti, in ziare private sau in interviuri , cu Institutul Cultural Roman (ICR), se schimba treaba.

Se înfiinţează Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institutul, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, sub autoritatea Preşedintelui României, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române.

Asadar ICR e un organism oficial, care reprezinta oficial Romania, deci si pe mine. Sa zicem ca dpdv cultural. Iar eu protestez vehement fata de felul in care sunt reprezentata recent (chit ca parerea mea nu conteaza la nivel planetar).

Ma refer la limbajul folosit in comunicatele recente oficiale ale ICR (nota: pe site nu apare numele responsabilului de la departamentul Comunicare, iar asta e lipsa de transparenta)

Într-un interviu acordat revistei Observator Cultural, Filip Florian bate câmpii” sau “Filip Florian, cu nivelul lui jalnic de cultură” pot fi scrise de un secretar de partid pe comuna la o gazeta de perete din Vascautii de Vale, nu la un institut cultural si national pe deasupra.

(sursa)

Răspunsul la aberațiile acelor inși – venite din frustrări de altă natură, altele din necunoaștere ori din absența minimală a informării – este unul la vedere […]”

(anunt oficial ICR din 30.01.2013)

Andrei Pleșu atacă continuu fără a se informa, iar dacă îndrăznești să îi răspunzi ești deja „în derapaj

(anunt oficial ICR din 19.03.2013)

La această campanie s-au atașat tot felul de tismăneni, paladini etc., care bat câmpii cu dezinvoltură” (asta semnata chiar de Andrei Marga)

(anunt oficial ICR din 22.12.2012)

Pentru câteva minute, un grup de cinci tineri, aflaţi sub influenţa alcoolului, au (sic!) protestat în faţa pavilionului românesc

De unde stii, nene? Aveai alcooltestu’ cu mata? Ia sa vedem o filmare de la fata locului! Luca Niculescu, care transmite de la Salon pentru RFI, spune ca au fost 10-15 tineri.

(anunt oficial ICR din 22.03.2013)

Ma mai refer si la atacuri la persoana enuntate lejer dar nedovedite.

De observat in textul de mai jos amenintatorul si stahanovistul “vom reveni cu amanunte” (cine-si mai aminteste emisiunea Reflector, emisiunea de anchete care o demasca pe Niculina Popescu, “dujman al poporului” care-si facuse o provizie de 3 chile de arpacas in camara).

Bunăoară, ce acoperire morală să evalueze instituția are Vladimir Tismăneanu (care a încasat sume incredibile doar de la ICR în ultimii ani, inclusiv pentru a susține conferințe în țara în care trăiește și în universitatea în care lucrează)? Sau Teodor Baconschi, care a desemnat capricios persoane neadecvate în funcții, iar acum caută să iasă cumva în relief? Sau Katia Dănilă, care a trebuit să fie înlocuită neîntârziat la Paris pentru management slab?! Sau Corina Șuteu, care a plecat din post în iunie 2012, din ICR New York, ducând cu ea logistica și unele programe ale instituției? Sau familia Perjovschi, soț și soție, care s-a înfruptat copios din banii instituției? Sau Marius Chivu, sau Maria Răducanu, sau Mihai Chirilov, sau alții în aceeași situație? Exemplele de auto-supraevaluare sunt numeroase. Sunt cazuri care atestă fără putință de tăgadă irosirea de resurse pe activități superficiale, pe alocuri derizorii. La nevoie, vom reveni cu amănunte

(anunt oficial ICR din 30.01.2013)

In locul acestui limbaj frustrat si ţăţesc, prefer pana si constipatia verbala directa a domnului Marga:

Risipirea în activități nenumărate a fost înlocuită cu configurarea unui program și a strategiei, ce cuprind alternative de acțiune conform misiunii instituției. Între risipire în acțiuni fără impact și centralism am ales interacțiunea centrului și a institutelor și filialelor, pe baza unui program împărtășit. În locul „culturii directe” și al alunecării uneori în trivial am pus promovarea culturii elaborate, aptă să concureze pe piața internațională. Între mizerabilism și triumfalism am ales un realism ce capătă expresii culturale adecvate. După cum între obsesia ideologizată a trecutului și ignorarea istoriei am ales abordarea orientată spre construcție. Trebuie acceptat, în virtutea evidențelor, că istoria este experiență, dar nu semn al destinului. 

Iar între reducerea culturii la ceva subiectiv și confundarea culturii cu altceva am ales conceperea contemporană (dată de antropologia culturală și sociologie și asumată de Uniunea Europeană) a culturii […].

(anunt oficial ICR din 22.02.2013)

Intelectual reflexiv, Sergiu Nicolaescu nu numai că a înțeles că opera este suportul personalității culturale, dar și-a asumat să fie el însuși în mijlocul unei istorii tumultuoase, în care mulți s-au lăsat furați de peisaj. Niciun creator, în niciun domeniu, nu acoperă toate gusturile și toate așteptările. Dar Sergiu Nicolaescu a reușit să-și consacre profilul în așa fel încât oricine trebuie să recunoască anvergura istorică a operei lui și contribuția ei durabilă la prestigiul culturii române“.

(anunt oficial ICR din 04.01.2013)

Domnule Marga, rafuielile personale se fac pe un blog personal, la carciuma sau in sala de judecata. Nu pe site-ul unei institutii nationale. E trist ca alegeti sa va incheiati in aceasta cheie o viata profesionala si o imagine publica anterioare admirabile.

PS

Am gasit si listele scriitorilor invitati la Salonul de Carte 2013 de la Paris, ca sa fac diferenta intre cei invitati de francezi si cei invitati de ICR direct si suplimentar.

Ambasadorul Frantei la Bucuresti a spus, cu referire la actul de fronda al scriitorilor care nu au participat la Salon “Reamintesc că invitaţia pentru aceşti autori a venit din partea Franţei. Deci cu atât mai rău pentru cei care au refuzat, iar eu nu vreau să le fac publicitate” (sursa: interviu acordat RFI)

later edit:

“Preşedintele Centre National du Livre, Jean-François Colosimo, crede că Salonul de Carte a fost un succes pentru România” (interviu).

Asa ca cei care au refuzat (din motive onorabile, zic ei), si-au jignit, de fapt, prietenii.

PPS

Alte controverse in care a fost implicat recentul director al ICR.

Iata bunaoara reactia oficiala a ICR la faza cu cartea lui Marga, publicata pe banii mei, cu prioritate:

Cartea a fost publicată într-un tiraj de 500 de exemplare, fiind destinată rețelei complexe și ample de parteneri ai ICR.  Lucrarea are și un vădit scop promoțional pentru instituție. De aceea, volumul nu are un preț de vânzare, ci doar unul de gestiune, valabil pentru orice material promoțional editat de ICR. Publicarea cărții are aprobarea forurilor de conducere ale ICR. Menționăm, de asemenea, că apariția volumului nu a implicat costuri pentru drepturi de autor“.

Aha. Asa, si? Era licitatie cu sursa unica? Exista undeva comparatie intre eficienta promovarii prin cartea presedintelui ICR si alte mijloace? Unde? Vreau sa vaz si sa compar.

Cine ne tine la curent cu rezultatele investigatiilor pe aceste teme? Aud? Nimeni? aha, asa credeam si eu.

Meanwhile, la Paris exista si un invitat uitat: doamna Elena Gorunescu, autoarea unor dictionare franceze-romane laudate (articolul).

Advertisements
3 Comments leave one →
  1. selector permalink
    23 March 2013 16:54

    Foarte fain filmul de pe youtube:)

    Cine e tiganul ala cu paharul in mina care le-a rupt mastile?

  2. 26 March 2013 18:24

    Dupa parerea mea sincera, desi limbajul din aceste comunicate e evident si chiar surprinzator de jalnic pt anul 2013, in esenta aceste comunicate de presa reflecta totusi niste realitati de la vremea conducerii Patapievici, timp in care eficacitatea concreta a ICR a fost mai rau decat jalnica, chiar daca limbajul era sau parea mai elevat uneori la TV (in lb romana, nu straine). ICR a mancat bani bugetari fara absolut nici o acoperire sau vreun rezultat care sa aiba macar cat si pe departe macar vreo aparenta ca acest institut ar functiona la un nivel de vreo autentica importanta semnificativa pt Romania, pt nimeni de altfel, minus poate cativa care or fi primit salarii sau diverse contracte/beneficii de sinecuristi, pt care nici nu cred ca au ridicat macar un deget ca sa se prefaca ca lucrau ceva, orice, chiar macar si la nivel de agentie turistica pt a da un click pe un site o data la 3 luni pt rezervarea vreunui bilet de avion sau o cazare la un hotel pt vreun amarat pe care doreau sau se decideau sa il subventioneze sa mearga pe undeva, sau macar la a ajuta sa scrie o compunere de nivel usor mai ridicat decat de clasa a 7-a (de sc generala, elev IQ mediu, cursuri de zi cu frecventa) pe site-ul cu stiri culturale al vreunei ambasade a Romaniei in strainatate, (desi asta nu stiu daca intra in atributiile lor sau a MAE-ului, efectiv habar nu am, si nici nu ma intereseaza, dar ceva consultanta tot puteau sa ofere, macar asa de amorul artei voluntar, daca vedeau ce si cum scrie pe paginile culturale, daca existatu ale vreunei reprezentante oficiale ale Romaniei in strainatate). Singura exceptie asa aparent mai harnica pe care chiar as dori sa o mentionez pt ca efectiv m-a impresionat ff placut la nivel de surpriza placuta ca un cadou neasteptat era unul care era in Brazilia acum vreo 2 ani, dar efectiv nu stiu daca era angajat ICR sau MAE, habar nu am, dar ala avea mereu stiri misto atat despre prezenta culturala Ro in Brazilia cat si info interesante despre activitati culturale Braziliene in lb romana, dar asta era probabil exceptia de om care intr-adevar lucra acolo sincer la ce trebuia sa lucreze. Asta nu inseamna neparat ca situatia se va imbunatati acum sub noua conducere.

  3. dunia permalink
    1 April 2013 20:03

    Aseară am citit textul tău înainte de culcare, inconștientul a lucrat repede, visele mi-au fost pe măsură, dar nu știu ce dorință mi-am îndeplinit. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: