Skip to content

Scrisorar 2

8 February 2016

12657230_1015964368459579_6761728996930738712_o

GUILLAUME APOLLINAIRE, pe front, în 1915:

Micuța mea Lou, am fost nevoit să-mi întrerup scrisoarea în versuri, iată că o reiau acum în proză. Te iubesc nespus, my love, mica mea Lou. Se aude o mitralieră care parcă macină cafeaua, un avion trece pe deasupra. În pădure, ridicăm un adăpost nou. Cerul s-a înseninat. Nu mai bate nici vântul. Inima s-a potolit. Iar n-am putut să închid un ochi în adăpost. Nu sunt obișnuit. Aseară, pentru prima oară de când am plecat din Nîmes, mi-am dat jos încălțările. Astăzi, am reușit să mă spăl la jgheabul din pădure, sub ploaie. Cum îți merge? Te simți bine? Nu-ți fă griji pentru mine. De altfel, nu sufăr prea mult de toate astea. Se aud și tunurile noastre. Ale nemțoiului s-au liniștit. Când e vreme bună, de pe colină se zărește cea mai nouă dintre catedrale. Te îmbrățișez. Cu buzele mele pe buzele tale.
Guy “

Traducere de Luiza și Mihai Șora
Sursa manuscrisului: Bibliothèque Nationale de France

Advertisements
No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: