O săptămână în rai.
Pe an.
Mai puțin în 2019.
Category: Ploştina, mistere în munţi
Aviz amatorilor
Ăsta e ciuciurul lui Vasile Oancea, la doi paşi de casa noastră de la Ploştina.
Cam aşa-i tot drumul din şosea(ua) forestieră până sus, dacă a plouat sau s-a topit zăpada 🙂
Poveste de călătorie cu poze (1)
În altă ordine de idei
La mersurile la Ploştina poţi să dai peste diverse ritualuri: de exemplu ritualul focălăului din curtea lui Cosmos (nota redactiei: Cosmos a fost cainele vacantelor copilariei noastre). Cosmos nu mai e, dar foc de lemne zdravan se face, noaptea. Din el se culege jarul gros care se pune in gratarul de fier pe care se frige carne macra. Mai e ritualul tuicii cu caramel (cunoscatorii stiu!). Sau ritualul dormitului in patul din bucatarie (aka “persoana care se etilizeaza prima”). Sau ritualul bautului de tuica fiarta (si) vara.
Un ritual nelipsit, daca acolo suntem si eu si Cris, e ritualul Santana la lopata.
In vara asta, ritualul s-a desfasurat asa: Santana si lopata – la Plostina, eu – de partea cealalta a ecranului, la Ploiesti.
PS
Inscriptii pe pietre
Mai multe poze cu vara la Plostina, aici.
Ce iaște Ploștina
Ploștina este locul acela unde clopoteii de vant asezati in coltul cosarului suna ca talanga vacutei vecinii Ioana, locul in care dimineata iti intra in bucatarie impreuna cu niste fluturi nauci de soare si locul unde te priveste in ochi o lacusta, atunci sarita pe muchia laptopului.
Cam asa:
(foto de Ovidiu Marius Stefeliga)
