Carevasazica:
1) Urmeaza-ti intotdeauna primul instinct / impuls.
2) Spala-te pe maini si pe dinti mai des decat ai crede ca trebuie.
3) Daca nu stii despre ce e vorba in propozitie, taci. Daca stii despre ce e vorba in propozitie, mai bine taci.
4) Nu intra in conflicte verbale cu copchiii atuncea cand esti nervos. Nici cand sunt ei nervosi.
5) Daca mergi la drum de noapte or drum lung cu masina si nu conduci tu ci stai pe scaunul “mortului”, nu pune cornul in perna (ma rog, tetiera) . Tine-l de vorba pe sofer, ca si iel e om.
6) Nu comanda la carciuma bucate pe care le poti manca si acasa (piure-gen).
7) Nu comanda la carciuma bucate exotice despre care n-ai auzit niciodata
8.) Intreaba-te mai des: “oare cum se vede situatia asta de pe Marte? Dar peste 2 zile?”
9) Nu rata nici o ocazie de a face pipi. Nu se stie cand te mai intalnesti cu ea (zise sfatos vezica slaba!)
10) “Sa hi puturos dar sa hi consecvent econom!” (asta e invatatura de la un nene pe care l-a cunoscut mama)
11) Educa-ti si infrange-ti timiditatea de mic. Nu foloseste la nimic. Nici samtzul ridicolului. Ba dimpotriva.
12) Smile! It confuses people! (p’asta o stiu de la Kerb)
13) Nu te enerva! (nu te enerva de zece ori). Trage aer in pept si numara pana la 13.
BONUS
Nu o lua personal. Nici macar atuncea cand e personal.
madelin.wordpress.com 
Acel principiu retinut de matale în original suna cam asa:
“Pe patul de moarte, Popescu e înconjurat de toată familia şi, cu glas sleit, spune:
– Ehei, când aveam eu vreo 20 de ani, ce mă mai distram… Curve, beţii, scandaluri… Şi-mi zicea tata: bă băiatule, potoleşte-te, ia-ţi un serviciu, fă-ţi şi tu o familie, să aibă şi ţie cine-ţi da un pahar de apă pe patul de moarte. Dar nu m-am potolit.
Şi pe la 30 de ani, ce mă mai distram… Curve şi mai multe, beţii şi mai mari… Şi-mi
ziceau prietenii: bă Popescule, potoleşte-te, fă-ţi şi tu o familie, să aibă şi ţie cine-ţi da un pahar de apă pe patul de moarte.
Şi mi-au tot zis aşa, până am început să-i ascult. Mi-am luat nevastă. Nevasta trebuia ţinută cu bani, a trebuit să muncesc mai mult. Au apărut copiii, a trebuit să muncesc şi mai mult, să-i duc la şcoală, să le dau tot ce le trebuie. N-am mai ştiut ce-i aia o beţie, n-am mai ştiut ce-i aia o curvă. Pe urmă au venit nepoţii. Am tras şi pentru ei cât am putut, că deh, să aibă cine-mi da un pahar de apă pe patul de moarte… Şi uite că acuşica mor şi…
– Şi, şi?, întreabă rudele strânse buluc la capul muribundului.
– … şi-n p…alaria mea, NU MI-E SETE!!!!!”
Dan 😀
Dar in schimb, avand in vedere ca io sunt ‘vezica slaba’, tre sa pay attention 🙂
“să hi puturos, da’ să hi econom”, zice Li că zicea nenea.
“spală-te pe mâini şi dinţi” prea des cică nu mai e chiar la modă, că cică ipoteza igienei
Da, când tre sa “pay” ceva tre sa “faci” atentie, numai ciudatenii cu limbile astea!
“4) Nu intra in conflicte verbale cu copchiii atuncea cand esti nervos. Nici cand sunt ei nervosi.”
“13) Nu te enerva! (nu te enerva de zece ori). Trage aer in pept si numara pana la 13.”
“Nu o lua personal. Nici macar atuncea cand e personal.”
Mda. Eu încă mai am julituri, să ştiţi! Şi vă asigur că nu-i deloc plăcut să priveşti lumea cu un singur ochi din cauza bandajului de pe celălalt. Şi nici nu prea sunt crezut când, întrebat despre vânătăi, răspund că am alunecat în cadă şi am dat cu capul de robinete!
Delicia din blogroll e celebra secretară a lui Gavagai?
4) Era vorba de copchiii mei. Si nici cu ei nu-mi reuseste intotdeauna.
Bonus si 13) Chiar nu m-am enervat. Insa imi displace total sa ma sacaie cineva. Am incercat o data cu vorba buna, cand v-am spus ca mergeti prea departe. Am mai incercat o data sa va sugerez ce ma deranjeaza, mi-am si scos numele de pe blog. Mai deunazi ceteam prin ce poveste urata a trecut si Lektor, parca mai urata decat a lui Vlad. Si asta pentru ca a avut imprudenta (?!?) sa-si decline numele si adresa pe blog. Nu stii niciodata cine interpreteaza aiurea un post sau un comentariu.
Pana la urma v-atz ales cu vanataile in lupta dreapta, asa ca nu-i vorba de rusine. Iar juliturile trec, ca toate trec, ca veatza…
Dap, Delicia din blogroll este celebrissima asistenta (please!) a lui Gavagai.
Întrebam deoarece şi eu am o secretară, Docilia (!!!). Or fi surori?
Nu, Delicia e unica. Adica singura. La parinti. Adica io asa stiu. Sa-l intrebam pe Gavagai.
“4) Nu intra in conflicte verbale cu copchiii atuncea cand esti nervos. Nici cand sunt ei nervosi.”
Evident, nu-ţi rămâne să te cerţi cu copiii decât atunci când toată lumea e calmă şi binedispusă.
Eu nu mă cert cu copchiii, de asta se ocupă Colombina din proprie inițiativă. Ceea ce este în avantajul meu (hihihihi…)