Finlanda 11-17.09.2022

Mai precis Helsinki, în delegație. În loc de un zbor de 2 ore jumate (Blue Air e în grevă), am făcut în total vreo 13 ore de când am plecat acasă pînă la check-in de la hotel, cu escală în Istanbul. Adică după vreo 4 ore de zbor cu 2 avioane am trecut iar pe deasupra României, ceea ce nici micuții Corinei de acasă nu înțelegeau de ce. Formația: Mădă, Cornelia, Stela, Corina, Roxana, Ionuț și Cristi.

Helsinki e cea mai liniștită capitală pe care am vizitat-o vreodată, cu cei mai puțini oameni pe metru pătrat (ca idee, la aterizarea de la 8 seara, pe tot culoarul de ieșire din terminal spre bagaje eram doar noi 5).

Aici nu sunt copaci (mesteceni și pin) printre case ci case printre copaci. Lacuri cu bărcuțe. Saune de lemn la malul lacului pentru fiecare casă. Apropo, sauna este un cult în Finlanda (sunt 3 milioane de saune la 5.5 milione de locuitori) Saună uscată foarte fierbinte, cu rămurele de mesteacăn pentru biciuit pielea, uleiuri frumos mirositoare și copcă de gheață în lac, în care sari după.

Aer curat, apă de băut de la robinet cu gust grozav, trotuare largi, oameni discreți.

Se mănâncă mult somon (inclusiv celebra supă albă de somon din Port) și legume. Desert au mousse cu fructe de pădure. Apropo, la turul cu bărcuța pe lacuri am aflat că ciupercile și fructele de pădure sunt ale tuturor așa că este șegal să le culegi de oriunde, inclusiv de pe proprietatea altcuiva, cu condiția să nu distrugi sau să lași deșeuri în urmă.

Finlanda este țara de origine a scriitoarei și ilustratoarei Tove Janssen, cea care a dat viață personajelor din lumea Moomin.

Apropo, Moomin e troll, nu hipopotam

De vizitat:

  • Biblioteca orășenească cea nouă, cu forme futuristice
  • Muzeul de Art Contemporană Amos Rex (care e underground)
  • Löyly, restaurantul cu saune
  • Biserica din stâncă (Temppeliaukio Church)
  • Fortăreața Suomenlinna (de pe insula cu același nume)
  • Muzee: al orașului, de istorie, al poștei, al băncii centrale, de artă contemporană Kiasma
  • Catedrala luterană și catedrala ortodoxă Uspenski
  • Parcul compozitorului Sibelius, din cartierul Töölö, cu orga gigantică prin are cîntă vântul
  • Capela Tăcerii Kamppi de lîngă cel mai mare mall (deoarece locuitorii pot deveni anxioși din cauză că e cel mai aglomerat loc din Finlanda și se pot refugia în capela ecumenică)
  • Muzeul Satului Seurasaari, de pe insula cu același nume
  • Gara Art Nouveau
  • în excursia cu vaporașul vezi și celebrele spărgătoare de gheață

În Port (de fapt Market Square), poți merge să bei cafea, să mănânci supa de somon sau chiar o gogoașă (la taraba unui român din Bacău; dap, și aici am dat peste un român, care ne-a ghidat printre umplurile delicioase de gogoașă). Cumperi apoi suveniruri: cuțite sculptate din coarne de ren (puuko), pulovere de lănă lucrate la fața locului sau celebra căniță de lemn Kuksa pe care cică o poartă la ei indigenii Sami sau Lapps și care cică aduce noroc, Kantele, care e un instrument tradițional cu coarde native to Finland, dulciuri Fazer, bomboane Salmiakki -Salty Liquorice sau produse de decorat casa de la Marimekko.

Este frig (când am mers noi erau 11 grade la prânz și 5 grade dimineața) dar este un frig suportabil.

Vineri seara e animație mare prin centrul orașului, mai ales că acum ies și studenții îmbrăcați la fel, în salopetele colorate (“haalarit”) cu insigne fel de fel. Aceste salopete (culoarea) indică facultatea la care ești student. Le capeți la începutul anului universitar, le decorezi cu insigne de la sponsori sau de la concursuri, te duci îmbrăcat cu ea la toate petrecerile (așa toată lumea scapă de stresul “dar io cu ce mă-mbrac?” Nu le speli toată studenția (decît la duș îmbrăcat cu ea sau aruncându-te în lac). Iar dacă te cuplezi cu un student de la altă facultate, aveți voie să schimbați între voi câte un crac de pantalon. Cele purtate și pe umeri indică studenți la științele exacte, cele cu mânecile înnodate în talie indică studenți la umanioare, științe economice sau politice.

Câteva curiozități:

  • la toaleta din aeroport cântă păsărele ca fond sonor iar curățenie e mai dihai ca pe la casele noastre
  • încuietoarea din WC-urile publice (din aeroport sau mall) se învîrte fix invers decât în restul lumii
  • toate magazinele închid la 5, cele din mall la 8. Sâmbătă și duminică sunt închise
  • autobuzele nu opresc să te ia din stație decît dacă le faci cu mâna și nu opresc să cobori decît dacă apeși pe buton
  • la supermarket trebuie să îți cântăești singur toate produsele
  • la toaletă au și bideu de spălat la fund, ca italienii
  • în iunie e lumină până la ora 11 seara
  • cea mai ciudată întrebare pentru un finlandez e “ce mai faci?”
  • în anul 2000 au ales ca președinte o femeie (Tarja Halonen) pentru 12 ani, acum au un prim-ministru cool (Sanna Marin)
  • toată lumea vorbește engleză
  • la piața din port poți plăti cu cardul
  • la restaurante apa e gratis, vin două carafe (una cu gheață, alta făr de)

Regina a murit, trăiască Regele!

Grief is the price we pay for love“, a spus cândva.

Regina Elisabeta a Marii Britanii a murit pe 8 septembrie 2022 la reședința sa privată din Balmoral Scoția.

The Queen died peacefully at Balmoral this afternoon. The King and The Queen Consort will remain at Balmoral this evening and will return to London tomorrow.” – așa a sunat anunțul oficial.

Avea 96 de ani, împliniți pe 21 aprilie.

Fotografie de pe pagina oficiala a familiei regale britanice

Cea care i-a fost alături în ultimele 24 de ore ale vieții a fost fiica ei, Princess Royal Anne (acum în vîrstă de 72 de ani).

Foto Royal Archives

Cel care se ocupă de caii de rasă ai reginei a mărturisit că în ultimul weekend al Reginei au făcut împreună planuri despre curse și caii de rasa. Regina (împreună cu toată familia) era pasionată de rasele de cai, călărit (fiica Anne și nepoata Zara au participat chiar la Jocurile Olimpice în echipele de călărie ale UK) și curse (momentul culminant a fost când calul ei, Estimate, a câștigat cea mai prestigioasă cursă de la Royal Ascot, The Gold Cup). Apropo, la Windsor, printre cei adunați să aducă un ultim omagiu reginei a fost și ultimul ei cal, Carltonlima Emma, pe care a călărit până la 88 de ani.

Regina Elisabeta și calul Estimate în 2013 la Royal Ascot

Regina Elisabeta a II-a a domnit în Regatul Unit vreme de 70 de ani (cea mai lungă domnie din Anglia și a doua cea mai lungă domnie din lume, după Regele Louis al 14-lea, care a stat pe tronul Franței vreme de 72 de ani și 110 zile). Sunt familii cu 3 generații care au cunoscut-o doar pe ea ca regină a țării (9 din 10 persoane de pe glob s-au născut pe vremea ei). La 85 de ani, încă avea în program 325 de angajamente oficiale de-a lungul unui an. La 91 de ani a participat la 292 de evenimente publice.

Titulatura completă este “Elizabeth the Second, by the Grace of God, of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, and of her other Realms and Territories Queen, Head of the Commonwealth, Defender of the Faith.”

Cu doar două zile înainte de a muri, a primit-o la Balmoral și a numit-o oficial ca prim-ministru pe conservatoarea Liz Truss (al 15-lea prim-ministru care îi trece “prin mâini”). În aceeași zi îl primise pe precedentul prim-ministru (Boris Johnson) pentru a-i primi demisia. Acesta a declarat ulterior: “Given how ill she obviously was, how amazing it was that she be so bright and focused. It was a pretty emotional time.” Ca idee, anul nașterii doamnei Truss (1975) este la 101 ani distanță de anul nașterii primului prim-ministru numit de proaspăta regină imediat după război (Winston Churchill).

Ultima fotografie oficiala a reginei Elisabeta 6 septembrie 2022 (Jane Barlow/POOL)

La 26 de ani, printr-un concurs de împrejurări extraordinare, a fost încoronată regină. Regele Eduard al VIII-lea (unchiul din partea tatălui) abdicase (în 1936) pentru a se căsători cu o americancă divorțată de două ori. Fratele său, timidul George (viitorul George al VI-lea), a devenit rege, fără a-și fi dorit vreodată asta. Apoi, când George al VI-lea a murit destul de subit în februarie 1952 (la doar 56 de ani), Elisabeta a devenit regină. Era plecată cu soțul ei în Africa, într-o rezervație cu cabane în copaci. Unul dintre membri expediției a spus atunci: „Pentru prima dată în istoria lumii, o fată tânără s-a urcat într-un copac într-o zi fiind prințesă și după ce a avut ceea ce ea a descris ca fiind cea mai palpitantă experiență a ei, a coborât din copac a doua zi regină.”

Viața ei s-a schimbat fundamental din acel moment. De la o viață într-o relativă libertate la o viață dedicată aproape în totalitate datoriei în serviciul public, sub lupa mărită a curiozității avide a naturii umane. Am văzut-o într-un reportaj BBC spunând că și-ar dori să cetească mai multe dintre scrisorile obișnuite primite de la supușii ei, dar efectiv nu are timpul necesar. Ca exemplu, singura dată când Elisabeta (pe atunci prințesă) a putut merge incognito pe străzile Londrei (împreună cu sora sa, prințesa Margaret), a fost pe 8 mai 1945, în euforia încheierii războiului. Domnia ei a acoperit o perioadă în care lumea s-a schimbat radical: revenirea Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial și Holocaust, apariția și sfârșitul Războiului Rece, explozia social media și pandemia de COVID-19. În vremuri de neliniște, regina a fost mereu acolo pentru poporul britanic.

Apropo, în timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat voluntar ca mecanic auto și șofer de ambulanțe și jeep, fiind prima femeie din familia regală care s-a alăturat ca membru deplin forțelor armate. Atunci a fost fost poreclită Prințesa Mecanic Auto.

Regina Elisabeta în anul 1945

Împlinirea vârstei de 21 de ani o prinsese într-un turneu prin Africa de Sud și, într-o transmisiune radio, a spus celebrul jurământ:“I declare before you all that my whole life, whether it be long or short, shall be devoted to your service and the service of our great imperial family to which we all belong“. La finalul acelei proclamații a adăugat însă o solicitare-cheie: “I shall not have strength to carry out this resolution alone unless you join in it with me, as I now invite you to do: I know that your support will be unfailingly given. God help me to make good my vow, and God bless all of you who are willing to share in it. Mai târziu, în 1977, și-a reînnoit promisiunea: “When I was 21, I pledged my life to the service of our people and I asked for God’s help to make good that vow. Although that vow was made in my salad days, when I was green in judgement, I do not regret nor retract one word of it.” Mai târziu, la prima transmisiune TV de Crăciun din UK, a declarat: “I cannot lead you into battle. I do not give you laws or administer justice. But I can do something else. I can give you my heart and my devotion to these old islands and to all the peoples of our brotherhood of nations.

Anul trecut, pe 9 aprilie 2021, își pierduse soțul, Prințul Consort Philip, cel care, potrivit propriilor ei vorbe, i-a fost ancoră de nădejde vreme de 73 de ani de viață, cu bunele dar mai ales cu relele ei.

Fotografie de la înmormântarea Prințului Philip (17 aprilie 2021) în plină pandemie de Covid-19. O să ne amintim mereu discursul dătător de speranțe al reginei de la începutul pandemiei, cu încurajarea “We will meet again!

Joi, după anunțul public oficial al morții ei (la ora 18.30), lumea a început să se adune, pe ploaie, în Londra, în fața Palatului Buckingham. La puțin timp, a apărut un curcubeu dublu. Același curcubeu a apărut și la Windsor, când ssteagul regal era coborât în bernă. Duminică după masă a mai apărut un curcubeu deasupra Westminster Hall, unde Regina a fost depusă pentru lying-in-state. La procesiunea de înmormântare de duminică, un stol de porumbei a zburat la un moment dat pe deasupra mașinii funerare.

Foto https://www.aljazeera.com/gallery/2022/9/8/photos-tearful-crowds-mourn-death-queen-elizabeth-ii

Duminică, 11 septembrie 2022, sicriul acoperit cu o coroană de flori din grădina ei scoțiană (dalii, măzăriche de grădină, brumărele, iarba albă, ramuri de pin, trandafiri albi, frezii, crizanteme, iarbă neagră uscată, scai vânăt, rozmarin, levănțică, hebe și pittosporum) a pornit din Balmoral către Edinburgh. Trei dintre florile alese fuseseră incluse personal de regină și în coroana Prințului Philip, au o semnificație aparte: măzărichea (sweet pea) este una dintre florile preferate ale reginei deoarece înflorește în aprilie, de ziua ei. În limbajul florilor, ele simbolizeaza despărțirea. Trandafirii albi simbolizează loialitatea. Freziile sunt simbolul prieteniei și perseverenței.

Foto https://www.bbc.com/news/in-pictures-62868466

Pe 12 și 13 septembrie, sicriul a fost adus for “lying-in-rest” la Catedrala Saint Giles din Edinburgh. Coroana care se vede pe sicriu este coroana regală scoțiană. Zeci de mii de oameni au stat la coadă ore întregi ca să-și arate respectul la fața locului. “If she could do 70 years, I can do 12 hours“.

Pe 14 septembrie sicriul a fost adus pentru “lying-in-state” in holul Parlamentului britanic (Westminster Hall). Coada de oameni care au venit să-și ia rămas bun s-a întins pe 8 km iar așteptarea a durat, la momentul maxim, 24 de ore. The Queue a devenit la fel de celebră ca evenimentul în sine, cu pagină de Wikipedia și Twitter și prognoză meteo proprie de-a lungul celor 4 zile.

Pe 16 septembrie, cei 4 copii ai Reginei (inclusiv Princess Royal Anne) s-au alăturat într-un priveghi privat-public de 15 minute (pentru prima oară în istorie este “permis” ca o femeie din familia regală să participe la această ceremonie).

Foto Yui Mok // PA Wire

În 17 septembrie a avut loc o premieră absolută. Este pentru prima oară în istoria britanică când nepoții regelui defunct (ba chiar și nepoții de sex feminin) stau la un priveghi oficial. Cel mai mare nepot are 44 de ani, cel mai mic 14.

Duminică 18 septembrie a fost minutul de reculegere în tot UK: “a National Moment of Reflection will take place at 8pm tonight to mourn the passing of Her Majesty Queen Elizabeth II and reflect on her life and legacy. The UK Parliament will mark the one-minute silence and Big Ben will be struck”, a anunțat Parlamentul britanic pe twitter.

Înmormântarea a avut loc luni 19 septembrie 2022, începând cu ora 11.00 (ora 13.00 ora României), la Catedrala Westminster Abbey. La ceremonie au participat șefi de stat și familii regale (Principesa Moștenitoare Margareta a României printre ele). Inclusiv împăratul Japoniei care, conform cutumei shintoiste care consideră moartea ca ceva impur, de obicei nu participă la funeralii. Inclusiv Kiingi Tuheitia, un rege Maori din Noua Zeelandă.

Dintre momentele neobișnuite ale evenimentului: șefii de stat și familiile regale au venit la Westmintster Abbey cu autobuze deoarece nu era loc suficient pentru mașinile oficiale (singura excepție, americanul). Un membru al gărzii de onoare a leșinat în timpul priveghiului. Un protestatar a fost arestat pentru că a afișat un banner “Not my king”, altul că a urlat la Prințul Andrew, altul că a ieșit din coadă și a atins sicriul. Un păianjen a fost surprins de camerele de luat vederi pe cartonașul Regelui Charles din mijlocul coroanei de pe sicriu. Prinții care au avut voie apoi n-au mai avut voie să poarte uniformă militară. Copiii George și Charlotte, ai lui William și Kate (acum de Wales), la înmormântarea străbunicii (pe care o alintau Gan-Gan). Și, bineînțeles, în tonul zilelor, soția liderului ucrainean a avut parte de o primire deosebită (apropo, Putin n-a fost invitat)

Catherine Prințesă de Wales (Kate Middleton) și Olena Zelenska

Coroana de flori de pe sicriul suveranei, în ultimul ei drum, a fost compus (la cererea Regelui Charles) din flori tăiate în grădina Palatului Buckingham, Casei Clarence și Casei Highgrove: rozmarin pentru aducere-aminte, mușcate nobile, trandafiri roz, hortensii, dalii și suculente în nuanțe de roz, burgundia și auriu. Nu lipsesc stejarul, salcia plângătoare și mirtul. Crengile de mirt au fost tăiate dintr-o plantă crescută dintr-o mlădiță care a fost în buchetul de mireasă (în 1947).

Foto https://www.countryliving.com/uk/news/a41164373/queen-elizabeth-ii-funeral-flowers/

Regina Elisabeta a II-a a fost înmormântată la 19.30, ora Londrei, în capela St. George de la castelul Windsor, alături de soțul ei, Prințul Philip. Se pare că inscripția de pe piatra de mormânt spune doar “Regina Elisabeta II  1952-2022”. Coroana, orb-ul cu cruce și sceptrul i-au fost luate de pe sicriu și depuse în altar, în așteptarea încoronării noului rege.

Queen Elizabeth II was the rock on which modern Britain was built” – Liz Truss, prim-ministru UK din 6 septembrie 2022

She defined an era. In a world of constant change, she was a steadying presence and a source of comfort and pride for generations of Britons, including many who have never known their country without her” – președintele Americii

Queen Elizabeth II was the first British monarch to visit China” – președintele Chinei

I remember her as a friend of France, a kind-hearted queen who has left a lasting impression on her country and her century” – președintele Franței

As we grieve together, we know that, in losing our beloved Queen, we have lost the person whose steadfast loyalty, service and humility has helped us make sense of who we are through decades of extraordinary change in our world, nation and society” – Arhiepiscopul de Canterbury

I willingly join all who mourn her loss in praying for the late Queen’s eternal rest, and in paying tribute to her life of unstinting service to the good of the Nation and the Commonwealth” – Papa Francisc

I wish you courage and resilience in the face of this difficult, irreparable loss. May I ask you to pass on sincere condolences and support to members of the royal family and the entire people of Great Britain” – președintele Rusiei

She was a role model and inspiration for millions, also here in Germany. Her commitment to German-British reconciliation after the horrors of World War II will remain unforgotten. She will be missed, not least her wonderful humour” – cancelarul Germaniei, Olaf Scholz

Her State Visit to Ireland in 2011 marked a crucial step in the normalisation of relations with our nearest neighbour. That visit was a great success, largely because of the many gracious gestures and warm remarks made by the Queen” – prim-ministrul Irlandei

Time and again, we were struck by her warmth, the way she put people at ease, and how she brought her considerable humor and charm to moments of great pomp and circumstance” – fostul președinte american, Barack Obama

In sunshine or storm, she was a source of stability, serenity and strength” – fostul președinte american, Clinton

Her majesty was a role model for leadership that will be immortalized in history” – Regele Arabiei Saudite

She had a strong belief in the cause of human freedom and left great legacies of dignity. Her kind heart and good deed(s) will remain in our memory” – președintele Coreei de Sud

She celebrated our good times, she stood with us in the bad” – prim-ministrul Australiei

She was a stalwart of our times. She personified dignity and decency in public life” – prim-ministrul Indiei

Her death was a blow to the international community” – prim-ministrul Japoniei

I am grateful for Queen Elizabeth’s significant contribution and determined efforts to advancing peace and reconciliation” – liderul partidului naționalist irlandez

She represented history in an era of anti-historical hysteria, forbearance in a time of narcissism, and public service in an era of self-worship and self-regard” – Brendan O’Neill

She bestowed an atmosphere of calm over a very fast-changing world” – un biograf

If there was something funny she laughed in a genuine way… she wasn’t putting it on and that made it very easy” _ Sir David Attenborough

I feel really sad, I feel like my nana [grandmother] has died” – un om obișnuit (Regina are 4 copii, 8 nepoți, 12 strănepoți și 30 de fini)

Regina Elisabeta a II-a și Regele Mihai I, ambii descendenți ai Reginei Victoria, au fost legați întreaga viață prin afecțiune, admirație și prietenie. Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul întregii vieți, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală și curaj, un far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viața Familiei Regale române și a păstrat o neîntreruptă legătură de familie.
După dispariția Regelui Mihai și a Ducelui de Edinburgh, pentru Majestatea Sa Margareta, Regina Elisabeta a II-a a fost un punct de referință fundamental, un sprijin moral, intelectual, afectiv și instituțional
” – Biroul de presă al Principeiei Margaratam Custodele Coroanei României

Într-o notă mai poznașă, se spune că reginei îi plăceau șampania și ginul.

O serie de fotografii care o arată de-a lungul anilor.

PS Long live the King, Charles al III-lea. Pentru prima oară în 80 de ani, un rege englez vizitează oficial Irlanda de Nord

Burning Man, o idee de aventură în deșertul din Nevada

Nu e festival de muzică, nici adunare de hipioți, nu e hub de creație, nici loc instagramabil, nu e târg de guguluțe, nici plajă de nudiști, deși e puțin din toate. Este, pur și simplu, o adunare anuală de o săptămână, programată în jurul datei de Labor Day (1 septembrie), un oraș fictiv construit ad-hoc într-un deșert de 1000 de km pătrați de lângă Nevada (fundul unui lac secat demult), un fel de societate utopică în care nu există bani, corporații sau constrângeri.

În ultima sâmbătă se arde o efigie în formă de om, înaltă de 12 metri (de unde și numele). Duminică arde templul, pentru o experiență un pic mai spirituală.

Primul pas e să cumperi bilet. Costă între 225 (cerințe speciale), 575 average și 1500 de dolari plus 140 de dolari permis de mașină (fără taxe). Biletele se vând în sloturi succesive, începînd din ianuarie. Dacă la începuturi veneau câteva sute de oameni, anul ăsta se așteaptă participarea a 80 de mii de oameni. Biletele îți sunt trimise prin poștă și trebuie să le prezinți fizic la intrare. La intrare ți se dă harta orașului și lista de evenimente (care are 40 de pagini!). Cineva a făcut o minunată hartă neoficială 2022. Altcineva a făcut un app de unde să descarci o hartă care permite filtre (nu există provider de internet, uneori nici semnal la telefon, așa că e bine să le descarci dinainte). Ediția 2022 încă se poate vedea pe WEBCAM (până pe 5 septembrie).

Orașul fictiv este construit în formă de două treimi de cerc și se numește Black Rock City

Semicercurile încep din centru cu Esplanada, următoarele fiind botezate cu nume în ordine alfabetică, de la A la K. Razele sunt ore. Așa că o adresă sună așa: 10:00 & Esplanade, 3:00 & D etc

Tema anului 2022 e “Walking Dreams”, în anii 2021 si 2020 evenimentul a fost anulat de pandemie dar s-a transmis online, în 2019 a fost “Metamorphoses”, în 2018 “I, Robot”, în 2017 “Radical Ritual”, în 2016 “Italian Renaissance”, în 2015 “Carnival of Mirrors”, în 2000 “The Body”, în 1997 “Mysteria” și-n primul an tematic 1995 “Înger și Demon”.

Deși pare un teritoriu al libertății depline, sunt o grămadă de reguli: No driving faster than 5 mph (mașinile de artă, care se numesc mutant vechicles). No handheld lasers allowed. Feeding large groups requires an official Nevada health permit. Art cars are required to have on-playa inspections. No firearms allowed. No pets are allowed (for their benefit).

Primul eveniment a avut loc în 1986 și la el au asistat 35 de gură-cască care au privit cum Larry Harvey și prietenul său Jerry James au ars o momâie pe o plajă în San Francisco, de solstițiul de vară. Membrii fondatori făceau parte din Societatea Cacofonică, care se pretindea din dadaiști. Evenimentul a fost denumit inițial Zone Trip No. 4  (apud Andrei Tarkovsky și Thomas Pynchon). Timeline.

Fondatorii au stabilit cele 10 Principii ale proiectului (genial, dacă stai să te gândești că iau șapte sute de dolari fără TVA pe un bilet care nu include absolut nimic, nici măcar luarea gunoiului):

1. Radical inclusion – toată lumea e binevenită, indiferent de vârstă, gen, stil, clasă, rasă, orientare sexuală
2. Gifting – spiritul locului e să dăruiești ceva (material sau intangibil) fără să aștepti ceva în schimb
3. Decommodification – nu există sponsorizare, profit sau reclame
4. Radical self-reliance – va trebui să te bazezi din plin pe tine, să te descurci
5. Radical self-expression – fii tu insuți fără inhibiții sau măști, cu cât mai ciudat, cu atât mai bine
6. Communal (joint) effort – toată comunitatea lucrează împreună pentru binele tuturor
7. Civic responsibility – comunitatea trebuie să respecte regulile și să se comporte civilizat
8. Leave no trace behind (MOOP) – nu lăsa nici un gunoi în urmă
9. Personal participation – implică-te personal, nu fii doar un observator
10. Immediacy – fii prezent “în acum”

În “oraș” nu se vinde și nu se cumpără nimic, cu excepția gheții și a cafelei (în 2022 au anulat și vânzarea de cafea în Center Camp). Nu există sponsori, deci reclamele, produsele gratuite sau pitch-urile advertoriale sunt interzise. Au existat tentative de a încălca această regulă care au fost sancționate imediat: casa de șampanie de lux Krug, care a organizat o petrecere VIP în anul 2011 în scop de advertising, are intedicție pe viață de a mai participa la vreun eveniment Burning Man și a pierdut și un proces în instanță.

Nu există servicii de colectat gunoi așa că nu ai voie să lași absolut nimic în urma ta (sticle goale, coji, ambalaje, mucuri de țigări, pene, paiete, covorașe, plastice, gunoi menajer, bețe luminoase, chibrituri etc). Tot gunoiul pe care îl produci trebuie să îl iei cu tine. Inclusiv apa cu care te speli nu se aruncă așa că e bine să ai o piscină de copii gonflabilă, te speli în ea apoi lași apa să se evapore iar ce rămâne o iei înapoi cu tine.

Toaletele sunt ecologice așa că e permisă doar hârtia igienică cu un singur strat.

Ce poți vedea? Construcții sofisticate sau instalații de artă (“Small Hadron Collider” anyone? Sau așa ceva.).

Events and workshops (“Einstein versus Galileo”, yeah!).

Sfaturile care apar cel mai des în postările veteranilor sunt două, unul practic și altul spiritual:

1) Bea apă! Multă!

2) Conectează-te cu ceilalți, cu cât mai diferiți, cu atât mai bine!

Poti merge la 81 de ani.

Sau dacă ești copil.

Mi-a plăcut mult povestea lui Cal despre ce a însemnat pentru el Burning Man.

Pămîntul se află lângă rezervația tribului Paiute iar liderul spiritual actual i-a rugat pe participanți să nu mai aducă cenușă umană la Templu. In the Paiute’s view, human remains negatively affect the living spirits present within the lake and other areas under the Tribe’s protection.

Foto Internet (idealul meu în viață e femeia cu mustață. Crecă așa m-aș prezenta io)

Cel mai bine e să te cazezi într-o rulotă proprie (cu sursă de energie, bucătărie, frigider, baterii solare luminițe etc).

Dacă ai invitație de la un veteran sau te înscrii prin intermediul forumurilor, poți sta într-unul din cele 1500 de campinguri tematice (ex Atlantis e “Dance Camp”, Azul e “Mexican Wellness Camp”). Unele dintre campingurile organizate au bucătării, dușuri, toalete, zone comune de petrecut timpul, activități, baruri pe aproape, hrană. Cele fidele principiilor festivalului (veteranele) au primit loc chiar pe cercul Esplanadei. Vampire Empire e singurul camp din România iar în 2022 (când scriu acest articol) erau plasați la J & 9.15.

Poți sta chiar într-o iurtă costruită din materiale de la NASA, se cheamă Shiftpod.

Dacă ești suficient de curajos, te cazezi solo în propriul cort (e recomandat un cort Kodiak), în campingurile denumite “Walk-In” doar că mașina trebuie să o parchezi pe cercul K. Sfaturile de bine zic că pentru o persoană e bun un cort de 4 persoane iar pentru 2 persoane unul de 6-8 persoane (ca să-ți încapă și toate bagajele). Ar fi bine să ai umbrelă/umbrar (foarte bune ideile cu lipit pe cort a unor parasolare argintii care să reflecte soarele sau instalația de aer condiționat DIY făcută dintr-un cooler plin cu gheață, 2 țevi de PVC și un ventilator cu baterii), iluminare, ventilator pe baterii, baterii de rezervă, baterii solare, bare solide de ancorare a cortului de rezervă (sunt vânturi puternice și neașteptate), corzi de ancorare și zip ties, ciocan mare, mănuși de lucru, saltea gonflabilă cu pompă, sac de dormit călduros, aragaz de voiaj, plan de gestionare a deșeurilor și pungi/container de gunoi, haine și cearceafuri vârâte în pungi ziplock. Patul trebuie bine acoperit bine peste zi, ca să-l protejezi de nisip. Butoi de apă CU ROBINET. Farfurii, boluri și pahare de HÂRTIE, deoarece le poți pune pe foc când oamenii ard chestii. Unii spun că ar fi bine să ai două corturi (unul de dormit și unul depozit). Se mai recomandă lighean mic de plastic ca să te speli zilnic pe picioare în apă cu oțet, pentru neutralizarea alcalinității excesive a nisipului (o parte oțet, 3 părți apă). O cutie/geantă frigorifică mare (Yeti) în care pui mâncarea congelată și suplimentar sticle cu apă congelată. Grill și cărbuni. Tigaie. Instrumente de grătar.

Foto https://mybestplace.com/

În oraș există ceainării, cafenele, baruri (de exemplu mi-a plăcut prezentarea barului Rat Trap “your dirty dive bar, open all hours, day and night. Come on in, drink our booze, ride our horses and practice radical self-stupidity), cantine (chiar ar trebui să te interesezi unde sunt și care sunt orele de masă), taverne, spa-uri, băi de spumă, abur sau aer, saune, structuri geometrice, leagăne, hamace, umbrare, cluburi și laboratoare de știință, bibliotecă, locuri de orgii, locuri de conectare spirituală, locuri de nudiști, locuri de creștini, locuri unde se bea excesiv și locuri unde nu se bea deloc (AA), sală de gym, ore de tai-chi, yoga, jiu-jitsu, ghicitoare în palmă, în cafea, în cărți de tarot, în glob de cristal, discoteci de toate genurile, ateliere, muzee, spectacole de circ, teatru sau vodevil, întruniri intelectuale (există un camping al profesorilor universitari), ateliere de reparat diverse (mai ales biciclete), locuri de unde închiriezi costume trăznite (dacă nu le-ai adus cu tine). Există zilele cu teme predefinite: Billion Bunny March (toată lumea se costumează în iepure),Tutu Tuesday sau White Wednesday.

Odată cu biletul ți se oferă un ghid de supraviețuire. Trebuie să ai la tine: minimum 8 litri de apă de persoană pe zi (băut, gătit și spălat), electroliți de pus în apă, neapărat bocanci și mai multe perechi de șosete ai crede că-și trebuie (nisipul alcalin de deșert îți atacă rapid pielea), haine albe subțiri protectoare (e deșert!) și onesie/fleece (noaptea temperatura scade până la 10 grade), ochelari de soare (ba chiar militari sau de ski), mască protectoare 3M cu supapă (furtunile de nisip nu sunt rare), balsam de buze, picături de ochi saline, beculețe LED cu baterii și multe baterii de rezervă (trebuie să fii luminat când mergi noaptea prin campus, altfel vei fi considerat a fucking darktard), șervețele umede mari pt șters/spălat, un termos (sau un hydration bladder sau CamelBack), o cană cu capac (nu știi niciodată când capeți o cafea, un ceai, o mimosa sau o bere cadou), pălărie de soare waterproof cu elastic și protecție de ceafă ȘI un rucsac mic PERSONALIZAT cu nume și adresă campingului (îl iei peste tot cu tine și cari apă, lantarnă, plasturi, bandana, ochelarii, șervețele umede, crema cu antibiotic, termosul, sprayul nazal și loțiunea de soare). Hint: Păstrează un schimb de îmbrăcăminte curat într-o pungă cu fermoar, ca să o ai când pleci acasă.

În stânga e utilul rucsac CamelBack, care are incorporat o sticlă de apă de 2 l ,cu țuțuroi de beut. Când pleci hai-hui de lângă locul unde ești cazat, TREBUIE SĂ AI LA TINE 2-3 litri de apă. Nisipul suge apa din corpul tău și vei ajunge dezhidratat fără să-ți dai seama Foto weareglobaltravellers.com

De mare folos sunt bicicletele (este interzis plimbatul cu mașina iar pe jos ți-ar lua cam 2 ore să străbați orașul de la un cap la altul), lanț de blocare bicicletă (dap, se fură). Sau un scuter electric GOPED. Nu uita să le decorezi cu beculețe și cu LED-uri și să le personalizezi (de exemplu un coș la bicicletă e chiar util). Cică e mai bună un mountain bike (nu beach bike).

Nu strică să ai pelerină de ploaie, papuci pt dus noaptea la pipi, lanternă inclusiv lanternă de pus pe de cap, dopuri de urechi, mască de față pt somn, cremă hidratantă de picioare, față și mâini, spray-bottles, un coș de gunoi foldabil, walkie-talkie, un ventilator portabil pe baterii, uleiuri esențiale. Neapărat o trusă de prim ajutor generoasă.

Tips and Tricks.

Mâncarea-mascotă la Burning Man este bacon-ul (toată lumea prăjește, toată lumea dăruiește, toată lumea mănâncă). Recomandare de food pentru cele 7 zile. Cele mai bune sunt alimentele dezhidratate. Nu lua pepene (miroase îngrozitor când e stricat și lasă o grămadă de deșeuri). Merele să fie spălate și ideal fără cotor. Fructe uscate (mrișoare, ghimbir cu zahăr!). Pudre și bare proteice. Alune, midgale, caju etc. Porții gătite dinainte (rezistă mult mai mult decât cele crude), băgate în cutiuțe cu capac sau punguțe individuale cu ziplock și apoi congelate (friptură cu cartofi copți, pui cu orez, paste cu sos, carne Angus amestecată cu condimente). Supe instant. Ness. Paste instant. Orez prefiert la punguțe. Ouă (unele fierte tari). Tip: bate ouă și pune-le în sticluțe pe care le pui în cooler (așa ai scăpat de coji și faci repede omleta). Cușcuș și quinoa. Crackers, biscuiți și chipși. Peanut butter. Miere. Fructe la conservă. Legume congelate. Brânză tare. Tortillas. Salata la pungă. Ulei de măsline. Hamburgheri congelați (de curcan, fără nitrați). Oțet. Cartofi deja copți în folie de aluminiu. Fasole (și alte chestii) la cutie de tablă. . Punguțe cu sare și piper, condimente sau ketchup și muștar.

Va trebui să cumperi zilnic gheață (din cele 3 puncte unde se vinde), să o pui în pungi ziplock (ce se topește, bei) și apoi să pui pungile în cooler.

PS1 Există și o emulație românească.

PS2 În cinstea comentatorului de pe TripAdvisor al cascadelor de la Plitvice (“cascadele? niște apă!“), am selectat de pe reddit și tradus un comentator la fel de grumpy (dar atenție la finalul glorios al diatribei): “Nu există motive bine întemeiate ca să te duci la Burning Man. Te duci pur și simplu pentru că trebuie. Dacă nu ești sigur că trebuie să mergi, atunci mai bine nu te duce. Adică, e cam iadul pe pământ, nu are sens și probabil că e o diversiune de la alte chestii pe care ai putea să le faci, care ar merita mai mult. Este la fel de scump ca un spa de lux în care ești răsfățat doar că aici trebuie să faci pipi și caca într-un container albastru îngust în care mori de cald, să bei bere americană caldă iar tratamentul spa de care ai parte va fi sablare cu microparticule care-ți rad pielea în timpul furtunilor de nisip care pot să dureze și o zi jumate. Părinții tăi vor crede că te-ai alăturat unui cult. Vei întâlni la Burning Man o varietate de idioți în cantitate mai mare decât ai crede și îi vei înjura furios atât pe ei cât și megafoanele lor cretine. Vei asculta cea mai abrazivă muzică electronică din toată istoria umanității. Vei jura că o să-i iei gâtul acelui idiot cu instalație de karaoke, care se fâțâie de colo colo. Dacă vei supraviețui, o să te transformi tu însuți în acel idiot care-și duce zilele cu un megafon și suc verde de lime. Va fi mult praf. Un kilometru cub de perne. Și hamace. Va mirosi ciudat. Și nu ciudat într-un mod plăcut. Va fi un amestec de feromoni excitați, gaz regurgitat, ulei de protecție solară, sare, vinuri roșii ieftine, shoturi de mimosa, extras de rădăcină de mesteacăn și mosc de bivol. Te vei sătura de pete, duhori, depozite de lucruri și o grămadă de chestii absolut ciudate pe care vei dori să le uiți numaidecât. Îți vei face prieteni cu numele BadFucker, care e posibil să-ți devină avocați la divorț, chestie care e probabil să se întâmple în următoarele 11 luni de la întoarcerea ta acasă. Te vei strădui fără succes să-ți amintești numele lor reale, ca pur și simplu să-ți dai seama că nici nu i-ai întrebat cum îi cheamă. Mașina ta, telefonul, aparatul de fotografiat sau filmat, pantofii, părul, ochelarii de soare, rucsacul, echipamentul de camping, ficatul și sufletul tău nemuritor vor rămâne pe veci impregnate cu nisip, sau zdrobite de staful responsabil cu arderea, sau prizoniere într-o instalație uriașă care se bazează pe o viziune de viitor al cărei nume nu ți-l amintești, sau văzute ultima oară în posesia unui coleg de camping gotic și beat mort, sau stricate din ziua unu. Să vorbim și despre suflet. Știi, sufletul tău nu capătă ceea ce vrei tu ci ceea ce vrea el. Playa îți dăruiește acea chestie de care are nevoie sufletul tău. Foarte des, nu e ceva la care te așteptai, nici măcar ceva ce îți imaginai. Poți avea câțiva ani foarte buni înainte ca Playa să te pleznească la curul egoist sofomoric și să te trântească un pic în nisip. Sau poate că nu. Mintea nu-și poate imagina căile nisipului, iar nisipului nu-i pasă de planurile tale atunci când va da aripi sufletului tău. De asta ar trebui să te duci acolo, totuși. Cine se duce, nu se va întoarce aceeași persoană. Sufletul, odată incitat, arde, se sublimează și e transformat, alchimic, va face un pas în abis și înapoi, devenind ceea ce trebuia să fie de la bun început. Și dacă ăsta nu e un motiv bun, atunci nu știu care ar fi”

Femeile extraordinare din viața Juliei Child

Am început să citesc cu pasiune de gospodină ratată chestii despre Julia Child, după ce am văzut filmul “Julie & Julia“, despre bloggerița Julia Powell care, undeva în august 2002, s-a hotărât să gătească (și să scrie despre) timp de un an de zile cele 524 de rețete ale scriitoarei și vedetei de televiziune Julia Child. Rețetele erau din cartea “Mastering the art of french cooking” scrisă de Julia împreună cu amicele franțuzoaice Simone Beck și Louisette Bertholle, pe când locuia, ca soție de diplomat american, la Paris.

Dintre chestiile inutile dar încântătoare cetite despre Julia Child aș aminti doar cum a inventat ea în WWII (fusese recrutată în serviciile secrete) o fiertură care să alunge rechinii ce amenințau minele destinate germanilor sau cum a avut revelația gurmandului la o cină cu stridii, șalău meuniere și vin la restaurantul La Couronne din Ruen, descrisă apoi ca “an opening up of the soul and spirit for me.”

Din seria apărută recent pe HBO am aflat de alte două femei extraordinare din viața Juliei Child: Judith Jones, editoarea cărții și Avis DeVoto, cea mai bună prietenă (prietenie începută epistolar, that is).

Judith Jones e îndeobște cunoscută (în afară de relația cu Julia Child) ca editoarea Jurnalului Annei Franck (a salvat cartea dintr-un morman de “respinse la publicare” de la editura DoubleDay). I-a editat pe Camus, Sartre și John Updike la editura Alfred A.Knopf și apoi a cedat unei pasiuni pur personale editînd cărți de bucate (începând cu cea a Juliei Child) deși nu s-a considerat niciodată o editoare de astfel de cărți. Mai târziu în viață a scris ea însăți cărți de bucate.

Avis de Voto era măritată cu un profesor de istorie de la Harvard, căreia îi servea drept secretară, editându-i scrierile și organizându-i corespondența. Aventura epistolară a început inițial cu Julia Child scriindu-i profesorului deVoto, care scrisese întâmplător, într-o revistă, un articol despre cuțite, cu care Julia a rezonat profund. Avis a răspuns la scrisoare (în numele soțului ei) și așa au devenit prietene prin corespondență (o prietenie care a durat toată viața). Cele două nu s-au întâlnit în persoană vreo 2 ani, timp în care și-au scris 120 de scrisori (compilate în cartea “As Always, Julia“).

PS Toate aceste doamne încîntătoare au trăit până la vârste înaintate (în jur de 90 de ani).

Italia 11-21.08.2022

O vacanță cu peripeții. Ba căldură, ba furtuni, ba mare caldă, ba trafic nemilos, ba răceală, ba teneși uzi, ba gazde primitoare, ba gazde uituce, ba “ăștia chiar au numai paste de mâncare”, ba hoți florentini posibil spanioli.

Eu, Marius, Mihai și Alina.

Bologna

Bologna Biblioteca Salaborsa

Tot nu-mi place parcul în care își fac veacul imigranții africani care îți cer bani de droguri. Recent, un locuitor al orașului l-a omorât în bătaie pe unul din ei, care a insistat prea mult pe lângă nevastă-sa.

Oraș universitar, aici sălășluiește cea mai veche universitate din Europa, înființată în 1088.

Pe străzile campusului universitar cam miroase a tei (wink! wink!). Nu ca-n parc dar orișicâtuși.

Am vizitat Muzeul de Arheologie, care are cea mai mare și mai completă colecție egipteană precum și vechi vestigii etrusce (civilizația toscană ante-italiană, care a rezistat din anul 700 înainte de Cristos și până la asimilarea sa în Republica Romană)

Mantova (baza tactică, rezidența lui Marius)

Mantova Lacul Superior

Mantova (nume dat după zeul etrusc Mantus) este un oraș liniștit aflat la confluența râurilor Po și Mincio, în regiunea Lombardia din nordul Italiei (la granița cu Verona). Aici se mănâncă tortelli di zucca (paste umplute cu dovleac) și stufat de măgar cu mămăligă. Într-un sat de lângă oraș s-a născut poetul Virgiliu, cel care a scris Eneida. Familia Gonzaga a condus orașul timp de veacuri (de la 1328 la 1708); Federico II de Gonzaga a construit Palazzo Te (acum muzeu) pentru amanta sa, Isabella Boschetti. Castelul San Giorgio (Palazzo Ducale) are în Camera Însurățeilor, pe tavan, o pictură-iluzie optică faimoasă de Mantegna.

Valeggio sul Mincio și Borghetto

Lacătele îndrăgostiților din Valleggio

Satele pitorești din sudul lacului Garda, cu mori de apă, magazine de săpun și uleiuri naturale, flori de boungavillea, castelul Scaligero, fortăreața și podul Visconteo și vila contelui Sigurtà. Legenda spune că faimoasele tortellini au fost inventate dintr-o poveste de dragoste, dintre nimfa Silvia și căpitanul Malco, care au lăsat pe malul râului un “nod al îndrăgostiților” făcut din două bucăți de mătase galbenă, ca semn al dragostei lor interzise.

Borghetto e cotat ca unul dintre cele mai frumoase sate din Italia.

Verona

Arena romană de la Verona, unde încă se țin spectacole de muzică clasică și operă. Foto Ennevi. Cam pe aci am stat noi la Carmina Burana

Când să plecăm spre Verona, pe 12 august, la spectacolul Carmina Burana, a început să plouă cu bulbuci (iaca cum am fost numită oficial “mama ploii”). Am adăstat la un mall din apropiere, am stat infinit de mult la coadă la parcare și apoi la coada de la intrare și, miracol, spectacolul nu s-a anulat. Ne-au alungat de pe scaunele de plastic doar o singură dată, când părea că începe iar să toarne dar a fost o alarmă falsă. Spectacolul a fost dedicat dirijorului Ezio Bossi, cândva un copil minune al pianului, cel care a dirijat pentru ultima oară în 2019, cu un an înainte să moară răpus de boala neurovegetativă pe care o avea încă din 2013. La O fortuna crecă mi-au crescut aripi.

Veneția

Muzeul Peggy Guggenheim din Veneția, expoziția de suprarealistm din 2022

Am reușit să bifez anul ăsta ceva de pe lista de dorințe și anume să vizitez muzeul Peggy Guggenheim. Mă fascinase, la o vizită trecută în Veneția, zărită de pe podul Rialto, nu atât casa cât terasa cu grădina de la malul apei. Am reuși să bifez și o a doua dorință, aceea de a vizita o expoziție de pictură suprarealistă, acum organizată în cadrul Bienalei, bienală curatoriată de o femeie pentru prima oară în istorie. Titlul acestei a 59-a ediții a expoziției internaționale de artă a fost “The Milk of Dreams“, după o carte de povești scrisă de pictorița suprarealistă britanico-mexicane Leonora Carrington. Din viața ei tumultoasă o să spun doar că la 27 de ani a fugit în Mexic și a trăit și creat acolo pînă la 94 de ani, alături de amicele Leonor Fini, Remedios Varo și Dorothea Tanning.

Bucătăria aromată a bunicii Moorhead” a Leonorei Carrington m-a fermecat. Apar în tablou tigaia “comal” și gâsca uriașă venerată de celți, femeile sunt așezate în cerc, parcă incantând ritualuri străvechi. Femeile stăpânesc lumea magică și fac alchimii ciudate cu arome, culori și gusturi. Pictorița a dedicat tabloul bunicii sale irlandeze, cea care îi povestea în copilărie că fetița se trage din neamul lui Sidhe, un popor mistic și matriarhal de zâne.

La fel de încântată am fost de Ceasornicarul lui Remedios Varo sau Oglinda Dorotheei Tanning.

Leonora Carrington – Grandma Moorhead’s aromatic cuisine

Din Bienală am văzut doar o colaterală. și anume expoziția de tablouri printate în aur și argint a braziliencei Sandra Cattaneo Adorno.

Sandra Cattaneo Adorno Aguas de Oro

Lacul Como

Varenna Lacul Como

Lacul Como are forma de Y și localități pitorești în care-și cumpără case celebritățile hollywodiene (de exemplu Villa Oleandra cumpărată de George Clooney de la moștenitorii familiei ketchupului Heinz). Dintre cele 3 orașe vedetă (Bellaggio, Varenna și Menaggio), vizitabile rapid cu feribotul, mi-a plăcut cel mai mult Varenna. Noi am stat în satul Onno (de Oliveto Lario), plin de plaje pentru italienii aflați în vacanța de ferragosto. Nimic de făcut altceva, are doar două cârciumi și un bar, toate la șosea. La lac, singurul lucru interesant de făcut e să vizitezi vilele și grădinile aferenta ale unor bogătani din trecut, de exemplu vila Monastero Varenna, vila Balbianello din Lenno Tremezzina sau Villa Melzi Bellaggio. Sunt faimoase și pentru că în grădinile lor s-au filmat scene din filme celebre (Casino Royale, Star Wars) sau au avut loc nunți de celebrități.

Cinque Terre (Monterosso)

Monterosso, vedere din apartamentul lui Gianni, unde am fost cazați

Poți să vizitezi Cinque Terre (Monterosso, Vernazza, Corniglia, Manarola și Riomaggiore), locul devenit recent o țintă turistică supraaglomerată, în 4 moduri:

  • cu trenul (de exemplu din La Spezia), cu permis de o zi, cobori și urci de câte ori dorești (trenurile circulă de la 5 dimineața până târziu în noapte). Între 2 sate faci 4-5 minute dar vara sunt aglomerate ca sardelele
  • pe jos. De exemple recomand pe Sentierro Azzuro drumul de 90 minute de la Monterosso la Vernazza (poate aveți noroc să dați la jumatea drumului și de domnul care vinde suc proaspăt stors din portocalele de pe domeniul său). De la Vernazza la Corniglia se urcă și se coboară abrupt (Corniglia fiind singurul din cele 5 sate cocoțat pe munte, fără case pe plajă). Pentru a merge pe jos prin toate satele ar trebui rezervate 5-6 ore, pe un Sentieroo Verde. Tot 5-6 ore faci din Riomaggiore până la Portovenere. Până in Levanto, satul din celălalt capăt, se fac vreo 3 ore pe jos
  • cu vaporul. Cobori și urci cu permisul de o zi. Nasol e că trebuie să stai la coadă de fiecare dată când te îmbarci.
  • te cazezi într-unul din cele 5 sate (de exemplu Monterosso are plajă cu nisip dar marea a prea caldă iar plaja prea aglomerată pentru gustul meu) și așa vei avea farmecul discret al satelor doar pentru tine, dimineața până pe la 11 și seara după 7

Bineînțeles că pe noi ne-a prins o ploaie cu bulbuci în ziua cu plaja, noaptea următoare și dimineața plecării (Mihai cu pelerina verde fluturând în vînt și cu vanșii uzi iar Marius lipit de un zid, îmbrăcat cu geaca mea de ploaie roșie pe el formează un memento inubliabil). Am fost, recunosc, speriată de tiribombe să nu cumva să se repete inundațiile cu șuvoaie și aluviuni din anul 2011, când strada pe care stăteam noi acum a fost măturată la propriu de ape.

For fun, în Monterosso del Mare are loc în fiecare noiembrie un Festival al Încornoraților (Festa dei Becchi).

Florența

Râul Arno Florența, vedere spre Ponte Vecchio

De prisos să spun că un drum de două ore până la Florența l-am făcut în șase ore din cauza traficului infernal, furtunii din ajun care doborâse copaci pe autostradă și închiderii anumitor porțiuni de autostradă sau șosea. Waze-ul ne-a scos din aglomerație dar ne-a dus printr-un drum îngust printre vii, de ne-a lăsat gura apă pe mine și pe Mihai de strugurii copți.

Am avut cazare în ZLP, pe strada Costa San Giorgio (de dincolo de Arno) exact vizavi de numarul 19, unde a locuit cândva Galileo Galilei.

Florența e complicată. Frumoasă dar plină de hoți care te lasă în restaurant fără acte, bani și telefon. Aglomerată dar luminoasă (cerul de lângă dom are o culoare incredibilă). Obositoare dar delicată. Merită explorată pe îndelete și nu numai pe lângă dom sau baptisteriu.

Am vizitat biserica Santa Maria Novella pentru că are singura “Cină cea de taină” pictată de o femeie a Renașterii (Suor Plautilla Nelli în 1560), o călugăriță dominicană autodidactă de la mănăstirea Sfânta Caterina din Siena. Aceasta este singura ei pictură semnată, cu îndemnul “Rugați-vă pentru pictoriță” (Orate pro pictora) alături de nume. E printre puținele femei care apar în monumentala biografie a lui Vasari “Viața celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți“.

Biserica Santa Maria Novella Florența, Cina cea de Taină pictată de Sister Plautilla Nelli

Pe lista mea de dorințe a rămas (demult) Coridorul Vasari, care unește Palazzo Vecchio cu Palatul Pitti peste rîul Arno. DIn păcate renovarea mai durează.

La Santa Maria Novella sunt montate instrumentele astronomice ale matematicianului Egnazio Danti, un quadrant, două armillae pentru echinox și două sundials (adică două găuri “gnomons” prin care intră soarele la anumite date și ore ca să lumineze un meridian de pe podea).

Santa Maria Novella Florența, gnomonurile. Foto internet
Meridianul montat in 2016 pe podeaua bisericii Santa Maria Novella, pentru a fi luminat de solstițiu

Tot în Santa Maria Novella găsim fresca Sfânta Treime pictată la 1427 de Masaccio, un pictor talentat care a murit la doar 27 de ani. În perioada 25 martie-31 martie (în preajma echinoxului de primăvară), la 9 dimineața, o rază de lumină intră printr-o fereastră și luminează pe Isus din frescă.

Există și în Dom un gnomon: pe 21 iunie in catedrala intra o raza de soara care parcurge un meridian desenat pe podea (in 1475 matematicianul Paolo Toscanelli a construit cel mai inalt gnomon iar in 1755 Leonardo Ximenes a instalat meridianul de marmura)

Foto https://www.smn.it/it/magazine/l-illuminazione-della-trinita-di-masaccio/

Chestii interesante sau funny de văzut gratis prin Florența:

  • caricatura lui Michelangelo pe o cărămidă din dreptul statuii albe din dreapta, la intrarea în Palazzo Vecchio
  • caricatura lui Dante pe caldaram langa muzeul Dante (pe strada unde e biserica în care a cunoscut-o pe Beatrice)
  • Berta in zid la biserica Maria Magdalena
  • boul montat sus, sub acoperiș, la Dom, care cică a fost montat de un zidar ca răzbunare că amanta sa nu a vrut să-și părăsească soțul pentru a fugi cu el, așa că boul se uită în direcția unde era cîndva brutăria încornoratului
  • il Rifrullo del Diavolo, langa Catedrală, aproape de Via del Studio, e o briză neobișnuită care cică e sforaitul unui diavol care urmărea să fure sufletul unui călugăr dar nu a reușit
  • plachetele cu versuri din Dante montate prin tot orașul
  • semnele de circulație grafitate de CLET (are și studio cu tricouri)
  • fereastra veșnic deschisă din Palatul Grifoni Piata Annunziata (o soție a murit acolo așteptându-și soțul de la război)
  • locul rusinii de lângă statuia porcului mistreț Il Porcellino (unde datornicii erau batuti la curul gol)
  • locul marcat pe caldarâm unde a fost ars pe rug călugărul Savanarola, cel care i-a supărat pe potenții Medici în 1497 cu “Bonfire of the vanities” adică focul în care a ars, in Piazza Signoriei, peruci, parfumuri, cosmetice, manuscrise, tapiserii si haine
  • Buchetta del Vino (micile ferestruici construite pe vremea ciumei prin care se putea vinde un pahar de vin)
  • “roțile de bebeluși” de la Ospedale degli Innocenti unde mamele cu copii nedoriți îi puteau lăsa, în loc să-i arunce în râu (aceste mici uși rotative erau construite pe pereții bisericilor, mănăstirilor și spitalelor) – au fost reînființate recent
  • portretul sculptorului Cellini, pe spatele capului statuii lui Perseu cu Meduza din Loggia dei Lanzi din Piața Signoriei
  • la biserica San Miniato (de dincolo de Arno) se cântă imnuri georgiene în fiecare zi de la 17.30
  • Villa La Petraia și Villa di Castello

Chestii interesante de văzut pe bani prin Florența:

  • Cinele de Taină din bisericile florentine (Taddeo Gaddi la Santa Croce, Orcagna la Santo Spirito, Andrea del Castagno la Sant’Apollonia, Domenico Ghirlandaio la Ognissanti, Pietro Perugino la Fuligno, Andrea del Sarto la Sant Salvo, Franciabigio la Convito della Calza
  • pictura Fecioara Maria cu Isus copil și Sfantul Ion din holul Hercule din Palazzo Vecchio (apare pictată o farfurie zburătoare)
  • Studiolo ducelui Francesco I de’ Medici care aspira să fie alchimist (și pasajele secrete din Palazzo Vecchio)
  • Parcul Enzo Pazzagli Art, care are o pictură cu 3 fețe realizată din chiparoși (se vede doar cu drona)
  • Gradinile Bobolo și Bardini
  • Capelele Medici
  • Capela Brancacci

La finalul apoteotic al vacanței, Alina a pasat lui Marius (prin intermediul hoților spanioli care-și fac veachul la Trattoria Pitti) ghinioanele avute anterior (în Borghetto s-a împiedicat și a căzut julindu-și genunchii, iar la una din vilele vizitate la Como și-a uitat geanta la toaletă (și recuperat ulterior).