Minivacanta

La sfarsitul anului trecut am castigat un concurs de scrieri scurte, la ThinkOutsidetheBox.

Asa ca weekendul trecut am fost la Tusnad, cu catel, cu purcel, cu sanie (tata lu’ Miru), cu patine (Miru) si fara schiuri (io). Ne-am intalnit si cu Sorin (si el castigator) si familia lui, si ne-am tot intalnit prin Tusnad zilele alea.

Hotelul Fortuna, cica e bio-hotel, asta pentru ca e facut cu totul si cu totul de lemn, in camere mai aveau un pic si faceau si televizoarele din lemn, ca in Fred si Barney. Foarte fain decorat, cu muschi, conuri de brad si castane, pe gustul meu. Sauna finlandeza (adica afara, nene, dupa ce eseai din aburi trebuia sa te tavalesti prin zapada, ceea ce io n-am avut tupeu).

Am avut mesele sponsorizate (o mancare ex-ce-len-ta) la fel si ape minerale Tusnad or Izvorul Zanelor. Spirtoase am beut din portofel si am gustat palincile (pacat ca de gutui n-am mai prins) si vinul demidulce Tokai. Si neste beri negre.

Partia de schi e la doi pasi si e ideala pentru copii si incepatori. Cu panta mica, fara nebunia de inghesuiala din Predeal, cu teleschi. Merita mers inca o ora din Brasov ca sa scapi de Valea Prahovei, care a devenit isterica, de ceva vreme incoace.

Miru s-a urcat prima oara in veatza ei pe schiuri si nu a mai vrut sa coboare pana noaptea tarziu.

Tot langa otel e si partia de sanie. In stanga se vede otelul fortunos, pe fund Miru si pe sanie tata lu’ Miru.

Exista si patinoar, la baza unei strazi in panta, care merge de la hotel spre centrul statiunii. Patinoarul e facut la marginea padurii, pe un teren de handbal. Exista patine de inchiriat, canta muzica antrenanta, sunt si copii.

Prin Tusnad te plimbi repede, ca nu e e mare. Intai si intai am mers la posta, sa trimetem vederi la bunica, la redactia TOTB si si la fetita Maia de 5 ani din Danemarca; cea care a invatat de curand sa ceteasca litere de tipar si are propria ei cutie postala la poarta.

Am gasit si o pensiune al carei nume imi suna cunoscut. Nu am intrat sa vaz daca ierea decorat cu pietre svarovschi 🙂

O biserica ortodoxa

Un automat de lapte (kurtoskolacii nu i-am pozat, doar i-am mancat)

O masina de pompieri, in curtea primariei

Complexul de agrement (camping si casute), de langa lacul cu pavilion, arata la fel ca acum eheeei ani, cand eram noi mici. Si Oltul la fel.

Vara se pot face trasee montane (pana la Lacul Sfanta Ana erau 4-5 ore de drumetie)

Moara lui Fagadau a fost extinsa

Si in general, aerul e profund, muntii aproape, localnicii (numai unguri) extrem de agreabili, civilizati si draguti

Sambata dimineata am mers o fuga la Miercurea Ciuc, voiam s-o ducem pe Miru la patinoarul olimpic. Asta e inchis insa, publicul nehocheist se dixtreaza numai intre orele 19 si 21.

In rest orasul era pustiu rau, si cam jerpelit.

Sambata dupamasa ne-au venit prietenii din Sfantu Gheorghe; adultii am stat la vinuri fierte si ceaiuri fierbinti, in holul mare al otelului, langa marea soba cu lemne troznitoare iar copiii (Miru si cele doua verisoare de-al treilea) s-au jucat biliard, s-au harjonit prin camera si au beut ciocolati fierbinti.

Duminica ne-am abatut un pic traseul si am luat-o spre Targul Secuiesc. Intr-adevar, drumul intre Tusnad si Targu-Secuiesc e o mica Elvetie; cred ca vara e si mai si, plin de verdeata.

Una peste alta, a fost grozav!

2 sfaturi gratuite pentru tinerii si dragutii patroni ai hotelului si restaurantului Fortuna:

1) nu mai puneti sticlele cu palinca (alea de decor, aka umplute cu apa) in frigiderul de servit oaspeti 😉

2) cazati familiile cu copii in partea opusa sunei finlandeze din curte (unii vor sa se dixtreze noaptea, si e de inteles, copiii trebuie sa doarma noaptea, si e de inteles, parintii vor liniste si calm, si e de inteles)

(mi-am permis doo critici pentru ca pe astea le-am platit, pat de copil in camera, jumatate de pret de adult si spirtoasele, a la carte)