Săptămâna patimilor

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în fața caselor sau în cimitire, crezându-se astfel că aşa aveau posibilitatea să se încălzească.

Focurile se făceau din surcele, din boji sau bozi (o plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe şi frunze negre).

Alţii făceau din lemne, de regulă de alun, aduse special cu o zi înainte pentru acest scop.

Lemnele nu se tăiau cu securea sau barda, ci se rupeau cu mâna.

După ce făceau focul, puneau lângă el unul sau mai multe scaune, pe care aşezau pături. În unele locuri se puneau pături şi pe jos.

Astfel se credea că sufletele celor morţi se vor aşeza în jurul focului.

Unele femei fac o turtă din făina, crestată pe margini, care se numeşte “pânea uitaţilor”. Alte femei fac un colac în forma unei lopeţi, care se numeşte “uitată” şi care se dă de regulă celui ce se scoală de dimineaţă şi face focul.

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în fața caselor sau în cimitire, crezându-se astfel că aşa aveau posibilitatea să se încălzească.

Focurile se făceau din surcele, din boji sau bozi (o plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe şi frunze negre).

Alţii făceau din lemne, de regulă de alun, aduse special cu o zi înainte pentru acest scop.

Lemnele nu se tăiau cu securea sau barda, ci se rupeau cu mâna.

După ce făceau focul, puneau lângă el unul sau mai multe scaune, pe care aşezau pături. În unele locuri se puneau pături şi pe jos.

Astfel se credea că sufletele celor morţi se vor aşeza în jurul focului.

Unele femei fac o turtă din făina, crestată pe margini, care se numeşte “pânea uitaţilor”. Alte femei fac un colac în forma unei lopeţi, care se numeşte “uitată” şi care se dă de regulă celui ce se scoală de dimineaţă şi face focul.